Codurile culturale sunt destinate codificării sensurilor culturale. Cercetătorii afirmă că apogeul concentrării sensurilor naționalculturale este atins anume în textele folclorice, iar însăși aceste texte reprezintă mesaje codificate în mod complex. Acest fapt a permis oamenilor de știință să conchidă despre posibilitatea folclorului de a acumula informații național-culturale. Cercetătorii recunosc că analiza evoluției discursului folcloric indică faptul că formarea unor noi cunoștințe folclorice are loc în baza inconștientului arhetipic, care există în conștient sub forma unor anumite arhetipuri psihice și care se reflectă în semantica limbajului semnelor, iar o parte dintre acestea formează textele folclorice. Codurile folclorice determină ansamblul de simboluri, care sunt legate de arhetipurile culturale și complexul de stereotipuri din conștiința poporului. Această informație codificată, ascunsă de ochiul cercetătorului, este cheia spre înțelegerea sensurilor tradiționale incorporate în textul folcloric și permite identificarea principalelor caracteristici ale mentalității etnosului. Pe lângă aceasta, trebuie să luăm în considerare faptul că „produsele activității unui popor” includ în sine și elementele creației populare. Totodată trebuie să menționăm că prin compararea rezultatelor și concluziilor oferite de oamenii de știință din acest domeniu, apar unele dificultăți ce țin de însăși conceptul de simbol, care este înțeles diferit. Complexitatea acestui concept reprezintă o problemă nu doar pentru etnologie și folcloristică, dar și pentru alte discipline. Simbolurile din folclor nu au întotdeauna o semantică unică. În mecanismul de codificare există un șir de componente. Aceasta se întâmplă din motiv că obiectele, fenomenele, ș.a. pot avea câteva trăsături distinctive și pot corela cu idei care au diverse conotații în contexte diferite, iar pe lângă aceasta sunt implicate și legăturile asociative.