Basmul folcloric al imigranților bulgari din fosta Basarabie (Moldova și Ucraina) este prezentat astăzi sub forma unor înregistrări scrise, care au ajuns la noi de la sfârșitul secolului al XIX-lea și mijlocul secolului XX. Basmele au apărut în două volume – la Sofia (Bulgaria) și la Taraclia (Republica Moldova). Analiza preliminară a textelor publicate, în conformitate cu metodele moderne de clasificare și tipologie, prezintă particularitățile  compoziției acestora, vizând atât conținutul, cât și structura lor. Cercetătorii moderni ai folclorului de basm din Bulgaria disting cinci tipuri de povești: povești cu animale, povești magice, povești nuvelistice, povești cu zmeul prost. În clasificarea poveștilor bulgărești, înregistrate în Moldova, sunt evidențiate poveștile cu animale, poveștile magice, poveștile nuvelistice, poveștile cu zmeul prost, legendele, parabolele, repovestirea cântecelor populare, fabulele. În afara cadrului, care definește tipurile tradiționale distincte, se află poveștile nuvelistice, parabolele și anecdotele. Granițele dintre aceste tipuri de povești pot fi mobile. De remarcat însă că printre tipurile de narațiuni înregistrate (70 de texte) pe primul loc se află anecdotele (17), fiind urmate de poveștile nuvelistice (15). Aceste tipuri de texte, prin caracteristicile conținutului lor, reflectă cel mai aproape viața cotidiană a omului. În ele este clar relevată opoziția dintre bine și rău, dintre ceea ce este propriu și străin. Sunt prezentate și trăsături umane concrete (minte / prostie, bine / rău, lașitate / curaj, devotament / trădare etc.), cu evaluarea lor ascunsă sau vădită. În aceste tipuri de texte, omul este centrat pe legile vieții cotidiene, exprimând valorile sale morale. Considerăm că predominarea anecdotei și a poveștii nuvelistice în folclorul de basm al bulgarilor din Moldova, care locuiesc aici de mai bine de 200 de ani, nu este o simplă coincidență, necesitând atenția etnologilor, culturologilor și a etnolingviștilor.