Articolul precedent |
Articolul urmator |
553 5 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-01-12 02:46 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
784.4:786/789.39(478) (1) |
Muzică vocală (286) |
SM ISO690:2012 CHISELIŢĂ, Vasile. Orchestra „Folclor”: de la aspiratii folclorice la angajamente identitare în modernitate. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 12, 28-29 mai 2020, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2020, Ediția 12, p. 51. ISBN 978-9975-84-123-8. DOI: https://doi.org/10.6084/m9.figshare.12356303 |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare Ediția 12, 2020 |
||||||
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare" 12, Chișinău, Moldova, 28-29 mai 2020 | ||||||
|
||||||
DOI:https://doi.org/10.6084/m9.figshare.12356303 | ||||||
CZU: 784.4:786/789.39(478) | ||||||
Pag. 51-51 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Autorul își propune să fundamenteze necesitatea lărgirii cadrului epistemologic al cercetării istoriei evoluției orchestrei populare profesioniste „Folclor” (fondată în 1967, Compania de TeleRadiodifuziune a RSS Moldovenești, dirijor Dumitru Blajinu) în contextul hegemonic bipolar, contrastant și dinamic, configurat de tensiunea dintre tendințele neoromantice cvasi liberale a artelor reprezentației și presiunea conservatoare a ideologiei statale comuniste din deceniile șase-opt ale secolului XX. Examinarea raporturilor de cauzalitate a artelor memoriale cu timpul, modernitatea și puterea politică invită cercetătorul să observe și să decodifice mecanismul mutațiilor de paradigmă, deosebit de emblematice în procesul preluării, recreării, reactualizării, transformării și valorificării moștenirii muzicale orale în repertoriul orchestrei „Folclor”. Se constată, că cheile concepțiilor folcloristice arhaizante privind transmisia exclusiv orală, colectivitatea, conservatorismul, ruralitatea, regionalismul, etnicitatea și caracterul național al creației folclorice nu mai sunt operaționale în cunoașterea realităților socioculturale moderne, criptate în repertoriul orchestrelor populare. Încercăm să punem în valoare importanța și legitimitatea unor noi concepte în analiza artelor populare contemporane de reprezentație folclorică. Referindu-ne la specificul formării repertoriului orchestrei „Folclor”, evidențiem rolul noțiunilor de dinamism cultural, transformare, reactualizare, schimbare, profesionalizare, instituționalizare, standardizare, academizare, re-canonizare, simbioză, model european și erudiție lăutărească, tradiție scrisă și transmisie orală, muzică neo-tradițională, „rețele sociale” de producție, diseminare, control ideologic și propagandă mediatică. Traiectul discursului tinde să dezvăluie modul, în care aspirațiile estetice folclorice ale colectivului, conotate în însăși titulatura sa, s-au transformat în angajamente culturale identitare, realizate în structura tematică, ideatică și stilistică a genurilor din repertoriu. |
||||||
|