Să ne amintim primele realizări organizatorice, aş zice, primordiale din primii 10 ani (1965-1975) după obţinerea teritoriului actual, pe care am construit Grădina Botanică – realizări, care au jucat rolul hotărîtor în succesul aprofundării cercetărilor botanice academice şi universitare în Republicii Moldova. Despre marele rol în propăsirea economică, culturală şi ecologică a Grădinelor Botanice vorbeşte faptul că pe parcursul mileniului doi numai pe continentul Europei au fost create şi activează peste 550 de Grădini Botanice (în acelaşi rînd în URSS - 115). Pare paradoxal dar nu cunoaştem două Grădini Botanice identice – fact explicabil. Fiecare din ele, ca obiect arhitectoral peisager prezintă, am zice, ceva unicum. Un deosebit interes prezintă istoria creerii Grădinilor Botanice din Republica Moldova. Grădina Botanică (Institut) a Academiei de Ştiinţe a Moldovei deşi are mai bine de jumătate de secol rămîne în aşteptarea descrierii istoriei sale. E cert faptul că majoritatea grădinilor Botanice este rezultatul muncii intelectuale şi fi zice a unuia sau a două generaţii de specialişti intuziasmaţi. Despre acesta se vorbeşte şi în lucrarea de faţă propusă cititorului nostru. Marcînd 60 de ani de la decretarea Grădinii Botanice a Academiei de Ştiinţe a RM (1950)*, este cazul mai întîi de toate să menţionăm ca promotorul cercetărilor Botanice pregătirea cadrelor autohtone îi revine faptului (ideei) de a obţine un nou teren şi a construi o Grădină Botanică contemporană. Propunerea cutizătoare a fost condiţia de a accepta funcţia de director al Grădinii Botanice a AŞM (de către A. Ciubotaru) spusă la Prezidiumul AŞ a RM şi în organele directive a RM în august 1964. 1. La solicitarea Grădinii Botanice şi demersului Academiei de Ştiinţe a Moldovei, şi cu susţinerea municipiului Chişinău la 27 septembrie 1965 a urmat: „Dispoziţia Sovetului Miniştrilor al Moldovei N: 919”, prin care pentru Construcţia Grădinii Botanice au fost alocate 104 ha de teren în partea de SudEst al oraşului Chişinău. Noul teren se deosebeşte printr-un unical peisaj, care am zice în miniatură reproduce relieful – peizajul Moldovei. Aceasta include peste 24 tipuri de sol cu ape subterane la diferite adîncimi şi are un şir de avantaje (pedoclimatice, hidrologice, peisagere, social-economice) atît de necesare la acumularea şi menţinerea unei diversităţi impunătoare de plante. 2. Sarcinile principale ale Grădinii Botanice expuse în motivaţia de a obţine noul teren (1965)au fost formulate de colectivul Grădinii Botanice, şi-n care în anumită măsură completau pe cele din prima Dispoziţie a Sovetului miniştrilor a RM (1950): a) introducerea diferitor grupe de plante, specii de arbori şi arbuşti, plante fl oricole-decorative, alimentare, furager, tehnice, eterooligenoase ş.a.; b) Cercetarea vegetaţiei, fl orii şi surselor vegetale ale Moldovei; c) Elaborarea bazelor ştiinţifi ce de înverzire ale oraşelor şi satelor republicii; d) Crearea Grădinii Botanice la nivel înalt ştiinţifi c, arhitectoral – peisager. Au fost apreciate direcţiile de cercetare punînd pe primul plan cercetările regionale aplicative. 3. O temă comună pentru toate structurile Grădinilor Botanice (la acel timp) a constituit-o construcţia verde – crearea colecţiilor şio expoziţiilor de plante în teren deschis şi protejat. Includerea tinerilor specialişti în cercetările tematice a Grădinii Botanice care mai tîrziu au dus la dezvoltarea unor noi direcţii: apariţia şcolilor ştiinţifi ce în domeniul fl oristicii şi geobotanicii (Gheideman), anatomiei (Matienco), citoembriologiei (Ciubotaru), hibridării distante (Rîbin), ale paleobotanicii (Negru) şi algologiei (Şalaru). În anii ’60 – ’70 au fost concepute cercetările în domeniul biotehnologie, briologiei, micologiei, fi ziologiei, ecologiei, fi topatologiei, i şi al. Au fost extinse legăturile de integrare a cercetărilor ştiinţifi ce cu instituţiile centrale în cadrul problemelor Unionale: „Introducerea şi aclimatizarea plantelor” (coordonator- Asociaţia Unională a Grădinii Botanice) şi problema „Биологические основы преобразования рационального использования и охрана растительного мира” (coordonator Institutul de Botanică V. Comapov, Sanct Petersburg). 4. Legăturile ştiinţifi ce cu străinătatea (Suedia, Institutul de Genetică; Vietnam, Institutul de agricultură din Xanoi; Franţa, Sectorul paleoetnobotanic; Romînia, Grădina Botanică din Iaşi, Grădina Botanică din Bucureşti, Grădina Botanică din Cluj-Napoca şi al.) au contribuit la perfecţionarea, pregătirea şi stagierea cadrelor ştiinţifi ce, schimbul de informaţie şi obţinerea diferitor specii alohtone – teren deschis şi protejat. Iniţierea şi dezvoltarea cercetărilor botanice inclusiv a noilor direcţii stimulate de perspectiva şi necesitatea valorifi cării posibilităţilor deschise de obţinerea şi începutul construcţiei Grădinii Botanice pe un nou teren, inclusiv construcţia capitală a gardului metalic (unic în URSS), a corpului de laboratoare, complexul biotehnologic, complexul de sere, cascadei de lacuri, irigare subterană, asfaltarea reţelei principale de drumuri, construcţia reţelei inginereşti şi al. au sugerat urgentarea pregătirii cadrelor de înaltă califi care. O deosebită încurajare a fost acordul instituţiilor centrale (Unionale) de profi l (Leningrad, Moscova, Kiev) în pregătirea doctoranzilor. Dar după cum vorbesc cifrele şi noi în Grădina Botanică n-am rămas în aşteptare. Dacă în anii 1950-1987 în afara republicii au fost pregătiţi în total 23 doctori (candidaţi), apoi pe parcursul acelor ani în Grădina Botanică AŞM au fost pregătiţi 79 de doctori dintre care mai tîrziu tot aici (cu mici excepţii) au fost susţinute 23 de teze deja dr.hab. (în ambele cazuri vorbim de teze confi rmate). Un deosebit rol în realizarea obiectivului „cadre” la jucat Consiliul Ştiinţifi c Specializat pe lîngă Grădina Botanică (I) a AŞM pentru susţinerea tezelor de dr.hab. şi doc. (organizator, preşedinte – acad. A. Ciubotaru). Putem aminti că printre principalii promotori – conducători, consultanţi ştiinţifi ci a tezelor de doctor şi doctor habilitat pot fi  numiţi: Derevitchii N., Andreev V., Rîbin V., Gheideman T., Ciubotaru A., Matienco A., Negru A., Şalaru V. 5. Printre realizările în construcţia capitală şi verde, prevăzute de planul general de creare a Grădinii Botanice aprobat în instanţile academice, administrativ locale şi Asociaţia Ştiinţifi că Unională a Grădinilor Botanice (preşedinte acad. N. Ţiţin) din 11-12. IX. 1970 menţionăm următoarele: a – construcţia capitală a triliajului gardului metalic pe perimetru a 3,5 km; b – construcţia sistemei de irigare pe o suprafaţă de 100 ha; c – construcţia a 4 lacuri decorative cu suprafaţa totală – 5 ha; d – construcţia reţelei de drumuri şi cărări cu lungimea totală – 40 km, în acelaşi rînd drumuri asfaltate 12,8 km; e – construcţia blocului administrativ ştiinţifi c cu suprafaţă lucrativă de - 4500 m2 (în bloc: laboratoarele şi sectoarele ştiinţifi ce, erbarul republican – circa 190000 de exicate, Biblioteca ştiinţifi că, laboratoare de seminologie, administraţia, Arhiva Grădinii Botanice şi al.); f – complexul biotehnologic (suprafaţa – 450 m2) cu grădina de iarnă; g – complaxul de sere (1,5 ha) - temporar cu plante tropicale şi subtropicale, creşterea şi menţinerea în timpul de iarnă a colecţiei de crizanteme şi al.; h – gospodăria: garaje, navesuri şi al. construcţii gospodăreşti. 6. Principalele realizări ştiinţifi ce: A fost elaborat şi introdus în practica asolamentul culturilor furagere a.  (autor în prezent acad. M.Lupaşcu, conducător prof. Derevitchii). Mai tîrziu autorul a propus şi aplicat în agricultura Moldovei tehnologii avansate de cultivare a lucernei pe suprafeţe industriale culturi furagiere şi de acumulare a nitrogenului activ. Au fost fi nisate cercetările vegetaţiei Republicii Moldova, care sau b.  soldat cu crearea Herbarului republican, zonarea geobotanică, editarea unor monografi i capitole (Determinatorul plantelor superioare, Descrierea lumii vegetale în 5 volume şi al. – autor m.c. T.Gheideman). Au fost efectuate ample cercetări în domeniul hibridării distante a c.  diferitor specii de plante pomicole – cercetări, rezultate cu obţinerea - resinteza prunului domestic, repetarea experimentală a evoluţiei speciilor pomicole domestice (autor acad. Rîbin V.). Cercetările morfoanatomice cu aplicarea microscopiei electronice d.  au permis descoperirea unor legităţi şi principii în evoluţia diferitor histogene la speciile Cucurbitaceae, Solonaceae, Rozaceae şi al. familii de plante superioare (autor acad. B.Matienco). În urma cercetărilor cariologice, embriologice, citogenetice şi bio-e.  tehnologice a fost lansată teoria homeostatică a dublii fecundări şi un şir de concepţii (autor – acad. A.Ciubotaru). Cercetările paleobotanice au evidenţiat peste 250 specii fosile noi f.  pentru paleobotanica, formulată concepţia „Cronofl ora fosilă cleome” a provenirii (autor acad. A.Negru). Pentru prima dată în Moldova a fost inventarizată şi descris com-g.  ponenţa sistematică a algofl orii bazinurilor acvatice şi rîurilor din Moldova (autor Vasile Şalaru). Printre realizările activităţii ştiinţifi ce a Grădinii Botanice (I) a AŞM amintim că e pe fi nisare descrierea fl orii Basarabiei în 6 volume (grupa de colaboratori, cond. acad. A.Negru). 7. Grădina Botanică a AŞM a fost iniţiatorul şi organizatorul: Asociaţiei Botanice a Moldovei (1950); b) Secţiei ştiinţifi ce, aplica-a)  rea microscopiei electronice în cercetările botanice (1967); c) Consiliului ştiinţifi c specializat pentru susţinerea tezelor de doctor şi doctor habilitat (1975); d) ediţia serială a revistei „Ботанические исследования в Молдавии” (1978); e) a ediţiei seriale „Revista Botanica” (2005); f) a fost parte componentă a Asociaţiei grădinilor Botanice din Ukraina şi Moldova (1965); g) este membru asociaţiei Grădinilor Botanice din Romînia (2001); h) venim cu iniţiativa de a construi două grădini Botanice în oraşele Bălţi şi Cahul; i) a participa la editarea monografi ei în 8 volume „Lumea vegetală şi animală a RM”; k) Grădina Botanică s-a inclus în pregătirea ediţiei noi „Cartea Roşie” a RM, a organizat un şir de simpozioane, conferinţe republicane şi unionale în domeniul aplicării microscopiei electronice în cercetările botanice, în domeniul embriologiei, introducerii şi amenajării spaţiilor verzi în Republică, în baza GB (I) în 1978 a fost organizat Congresul a Vi al „Asociaţiei Unionale a botaniştilor” şi al. 8. Perspectivele Grădinii Botanice a AŞM pe viitor: în sfera cercetării resurselor vegetale, iluminare culturală şi cultivare a artei peisagere: a – editarea monografi ei „Florei Basarabiei” în şase volume (în linba romînă); b – promovarea conceptuală de proectare şi construcţie a unor obiecte capitole prevăzute de etapa a doua a planului general al GB (I) AŞM cum ar fi : construcţia orangereii (conservatorul) de fond pentru plantele tropicale; construcţia a 3 poduri decorative a cascadei de lacuri; muzeul Botanic; construcţia reţelei de drumuri asfaltate şi de ţară; majorarea numerică a speciilor de arbori în dendrariu; de plante medicinale şi aromatice, ornamentale, plante alohtone netradiţionale comestibile, furagere, tehnice etc.; desfăşurarea lucrărilor de construcţie a parcului Ţaul (fi liala de nord a GB (I)); desfăşurarea lucrărilor de proectare şi creştere a materialului săditor (în deosebi a speciilor alohtone) pentru construcţia grădinilor Botanice didactice din or. Bălţi şi or. Cahul. Amintim că pe parcursul celor 60 de ani au activat ca directori ai Grădinii Botanice: membru corespondent Tatiana Gheideman (1950-1964); academicianul A.Ciubotaru (1964-1987; 1996-2006); academicianul A.Negru (19871996); dr. A.Teleuţă (2006 – pînă în prezent).