Mass-media îi revine un rol-cheie în societatea contemporană. La început cartea şi ziarul, apoi radioul şi televiziunea, iar acum și mutimedia, şi-au demonstrat potenţialul lor de informare şi delectare a publicului, dar şi de educare a lui. Actualmente, mass-media tot mai mult dezvoltă rolul său de suport pentru asigurarea dialogului dintre oamenii cu nivel de cultură diferit, contribuind la consolidarea conştiinţei sociale și naționale a cetățenilor. „Conştiinţa naţională, citim în Dicţionarul de psihologie socială, este conştiinţa de sine a unei comunităţi naţionale: conştiinţa apartenenţei la comunitatea naţională, bazată pe comunitatea de origine etnică, de limbă, cultură şi civilizaţie, teritoriu, tradiţii de luptă socială şi naţională pentru păstrarea culturii şi fiinţei naţionale…” [1]. Mai mult: teoreticieni din domeniul politologiei şi istoriei susţin că conştiinţa naţională reprezintă ansamblul ideilor, aspiraţiilor, sentimentelor prin care membrii unei comunităţi naţionale îşi afirmă identitatea comună pe baza unităţii de: teritoriu, limbă, cultură şi viaţă economică. Având în vedere faptul că în cadrul unei societăţi tinerii sunt cei care fac legătura între generaţia de ieri şi de mâine, înțelegem că lor le revine funcţia de perpetuare a unor valori ce stau la baza conştiinţei naţionale. Cu toate acestea, acum, în procesul globalizării, tot mai puţini tineri se arată interesaţi de dezvoltarea conştiinţei naţionale, chiar dacă, de-a lungul timpului, datorită importanței ei, conştiinţa naţională era supranumită: „suflet al naţiunii”; „rezultanta tuturor elementelor psihologice constitutive ale naţiunii” sau „factor de legătură a caracteristicilor specifice naţiunii”.  Datorită pătrunderii mass-media în toate sferele virtualului, se produce o neîncetată extindere a spaţiului public. Cu ajutorul instrumentelor ce le deține mass-media, ajunge la o sferă publică în care neînţelegerile şi conflictele cauzate de gradul de conştiinţă de sine diferit din societate să fie obiect de dezbatere, iar în urma dezbaterilor să ne alegem cu soluţii.  Comisia Internaţională UNESCO pentru studiul problemelor comunicării în societatea contemporană, încă la sfârșitul secolului trecut, a determinat cinci funcţii importante ale mass-media, de bază fiind considerate funcțiile de informare şi cea de educare. Dacă cu ajutorul textelor informative, presa scrisă, audiovizualul contribuie la fundamentarea şi construirea conştiinţei fiecărui individ, cu ajutorul materialelor de opinie ea cimentează şi şlefuiește elementele ce dau durabilitate şi consistenţă convingerilor indivizilor. Mass-media, prin activitatea lor, au menirea de a ţine trează conştiinţa cetăţenilor, promovând valorile şi normele morale, etice şi culturale ale societăţii. Reflectând evenimentele legate de viaţa social-politică şi culturală şi, mai ales, punând în circuit informaţii cu caracter generalist, mass-media educă/ formează, orientează cititorii. Deseori, auditoriul care suportă efectele acestor acţiuni nu conştientizează prezenţa, impactul şi intensitatea influenţei mesajului mediatic, care modelează indirect convingerile şi conduita cetăţenilor. Iar în aceste condiţii devine imperios necesară determinarea nivelului de influenţă operat de mass-media, mai cu seamă, asupra publicului tânăr, stabilind în acest context şi un hotar între utilitatea şi nocivitatea cu care mass-media acţionează asupra conştiinţei naţionale a tinerilor, mai ales că „mass-media actuală traversează o serie de crize, de la cea a adaptării la o tehnologie mereu în schimbare, până la o nouă şi profundă criză de identitate”[2]. În acest context, tot mai des se discută despre rolul mijloacelor media în lumea contemporană, despre credibilitatea și capacitatea lor de a se adapta noilor condiții sociale. Multitudinea şi diversitatea mesajelor mediatice, vehiculate de sursele de comunicare, ne induce într-o altă dimensiune spaţială şi temporală, făcândune să neglijăm principalele evenimente ce au loc în jurul nostru. Deseori, mai cu seamă tinerii, manifestă interes pentru anumite evenimente/întâmplări doar dacă acestea conţin o doză sporită de senzaţional. Tot mai des observăm că „dimensiunea eroică a existenţei umane este pierdută (ea aparţinând unei vârste a inocenţei, a romantismului şi a încrederii în progresul umanităţii), în schimb asistăm la o frenezie a desacralizării, la o punere în chestiune a tuturor instanţelor, de la cele politice la cele economice sau spirituale”[3], în care individul postmodern încearcă să-şi menţină libertatea de a alege, preferând să rămână, în acelaşi timp, în afara propriei participări la realitatea cotidiană. Într-o măsură, tinerii de astăzi preferă să neglijeze unul din elementelecheie ce stau la baza conştiinţei naţionale – istoria. În atare situație, massmedia îi revine funcţia de a readuce evenimentele istorice în atenţia publicului pentru a consolida conştiinţa naţională. În acest scop, unele posturi de radio moldoveneşti realizează emisiuni în cadrul cărora sunt invocate și dezbătute probleme legate de istoria țării, trecutul nostru. Astfel, postul de radio „Vocea Basarabiei” difuzează emisiunile „Editorialele istoriei”, „Istoria în mişcare” şi „Magazin istoric”. În cadrul lor, participanții la emisiuni urmăresc scopul de a promova adevărul ştiinţific şi istoric, încearcă să combată teoriile şi opiniile false privind originea etnică, limba maternă şi istoria naţională a românilor moldoveni. În acest context, deosebit de importantă este şi contribuţia postul de radio „Europa Liberă” care menține rubrica „Istoria trăită”. O altă dimensiune ce stă la baza formării conştiinţei naţionale este cea culturală. Şi de acest aspect au ţinut cont jurnaliştii de la „Vocea Basarabiei”, propunând publicului emisiuni în care sunt promovate adevăratele valori culturale ale neamului. În numărul lor se înscrie și „Tezaur folcloric românesc”, îngrijită şi prezentată de maestrul culturii – Ion Paulencu. În cadrul altei emisiuni – „Suflet de artist”, sunt promovați interpreţi, textieri, aranjori, dar şi piesele lor. Formatul emisiunilor, care presupune nu doar o simplă difuzare a pieselor, permite radioascultătorului să-şi completeze cunoştinţele şi cu anumite informaţii despre interpreţi, istoria cântecelor, despre concertele care au avut sau vor avea loc etc. Exemplul „Vocii Basarabiei”, de promotor al culturii naționale, este urmat și de alte posturi audiovizuale de la noi. Educaţia prin şi pentru valori, care constituie premisa formării subiectului valorizator, cât şi a potenţialului creator de valori, trebuie să devină o dominantă în politica editorială a posturilor de radio și TV. Altfel spus, finalitatea educaţiei, inclusiv prin intermediul mediilor de informare, rezidă în formarea conştiinţei şi conduitei tinerilor, iar obiectivele ei majore sunt: aspiraţia spre valori, disponibilitatea pentru valorizare, atitudini şi comportamente corespunzătoare. „Procesul de valorizare a lucrurilor, obiectelor concrete se consolidează în conştiinţa omului ca „valori subiective”, sub forma unor idei, reprezentări normative, ajutându-l să-şi orienteze acţiunile, să-şi stabilească obiectivele şi scopurile de atins <...> care convin lui şi societăţii”[4]. În procesul de formare a conştiinţei naţionale, în special a tinerilor, este importantă atât selecţia/conservarea, cât şi transmiterea/promovarea valorilor naționale – toate aceste acțiuni aflându-se în strânsă dependenţă. Fiindcă numai prin intermediul valorilor şi permanenta raportare la ele omul îşi poate forma şi afirma personalitatea.