Eficacitatea fertilizantului foliar – fertililly
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
648 9
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-29 14:11
SM ISO690:2012
GRIŢCAN, Sava, DADU, Zinaida, POLIHOVICI, Lidia. Eficacitatea fertilizantului foliar – fertililly. In: Integrare prin cercetare şi inovare.: Ştiinţe naturale, exacte şi inginereşti , 26-28 septembrie 2013, Chișinău. Chisinau, Republica Moldova: Universitatea de Stat din Moldova, 2013, R, SNEI, pp. 39-41.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Integrare prin cercetare şi inovare.
R, SNEI, 2013
Conferința "Integrare prin cercetare şi inovare"
Chișinău, Moldova, 26-28 septembrie 2013

Eficacitatea fertilizantului foliar – fertililly


Pag. 39-41

Griţcan Sava, Dadu Zinaida, Polihovici Lidia
 
Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare
 
Disponibil în IBN: 1 iunie 2020


Rezumat

Introducere. Este cunoscut că în cazul aplicării îngrăşămintelor în sol principala cale de absorbţie de către plante a substanţelor de nutriţie minerală are loc prin rădăcini. Alături de avantaje, această metodă are şi dezavantaje: efectul îngrăşămintelor se observă după câţiva ani, trecerea unei părţi din elemente în formă neaccesibilă, levigarea elementelor în straturile adânci ale solului şi altele. În prezent, este folosită pe larg metoda aplicării îngrăşămintelor foliare − aspirarea elementelor nutritive în formă ionică prin frunze şi prin alte părţi ale plantelor. Material şi metodă. Scopul cercetărilor noastre este de a studia eficacitatea aplicării îngrăşămintelor complexe care se dizolvă complet în apă şi înlătură deficitul substanţelor nutritive în timpul perioadei de creştere a pomilor. Fertililly cu conţinutul de macro- şi microelemente: N− 18,13 %, P2O5 – 4,35 %, K2O – 3,8 %, Ca – 0,0013 %, Cu – 0,047 %, Fe – 0,002 %, Mg – 0,013 %, Zn – 0,0033 % , S– 0,001%, Mn – 0,0006 %.  Experienţa a fost montată în secţia experimentală a Institutului ȘtiințificoPractic de Pomicultură şi Tehnologii Alimentare în plantaţia de măr pe rod sădită în anul 1994, soiul Pream, schema de plantare 4 x 2m. Într-o variantă – 30 pomi, câte 10 în trei repetări. Solul se caracterizează cu un conţinut mediu de fosfor şi potasiu şi scăzut de azot. Prelucrarea statistică a datelor [1]. În intervalul dintre rânduri, solul s-a întreţinut ca ogor negru în alternare cu înierbare care s-a lucrat mecanic cu cultivatorul, grapa cu discuri şi cositul masei vegetale a ierburilor. Pe fâşia de-a lungul rândului cu lăţimea de 1,0 m s-au aplicat erbicide pentru combaterea buruienilor. Pe parcursul perioadei de vegetaţie, s-a efectuat stropirea pomilor cu fertilizantul Phosmex Ultra, aplicat ca standard (două tratamente) şi Fertililly (trei tratamente). Pomii la martor au fost stropiţi cu apă curată. La varianta standard primul tratament a fost efectuat după înflorire la căderea a 75% din petale în doză de 4,0 l/ha, iar următorul tratament – în faza de creştere intensivă a fructelor în aceeaşi doză. Primul tratament cu fertilizantul Fertililly ,,Creştere” 4:1:1 în dozele de 5,0 şi 6,0 l/ha s-a efectuat la începutul înmuguririi. Al doilea şi al treilea tratament − după înflorire la căderea a 75% din petale şi la formarea fructelor (1/4 din mărimea normală) cu Fertililly ,,Rodire” 3:2:1 în doze a câte 6,0 şi 8,0 l/ha. Rezultate şi discuţii. Investigaţiile au arătat că, datorită fertilizărilor foliare, s-a schimbat conţinutul de substanţe nutritive NPK şi clorofilă în frunze, care determină potenţialul activității fotosintetice. Valorile nivelului optim al conţinutului elementelor nutritive în frunze pentru specia măr deviază între 2,2-2,5% de azot, 0,3-0,45% de fosfor şi 1,2-1,8% de potasiu [2].Conţinutul de azot s-a mărit nesemnificativ, iar conţinutul de fosfor s-a mărit cu 24%, de potasiu cu 20% faţă de martor şi, respectiv, cu 16-13% în comparaţie cu standardul (Fig.). În Tabelul 1 sunt prezentate datele conţinutului de clorofilă A, B şi suma acestora, precum şi carotenoizi, determinate în faza de creştere intensivă a lăstarilor şi fructelor. Aceste date ne arată o creştere a conţinutului de clorofilă şi carotenoizi în frunze, la 12-14 zile după aplicarea fertilizanţilor foliari. Valoarea sumei clorofilei (A+B) la martor a fost de 0,182% şi a carotinoizilor − 0,060% , în timp ce standardul Phosmex Ultra 4+4 l/ha − 0,187% şi 0,062%, iar la fertilizantul Fertililly 0,192 % şi 0,062% la doza de – 5+6+6 l/ha, pe când la doza de – 6+8+8 l/ha 0,206% şi 0,071%, ceea ce depăşeşte martorul şi standardul.Pentru a evalua calitatea, a fost determinată masa medie şi compoziţia biochimică [3]. Numărul de fructe pe variantele fertilizate a fost nesemnificativă, iar masa medie a unui fruct este mai mare decât la martor. La standardul Phosmex Ultra 4+4 l/ha masa medie a unui fruct este mai mare decât la martor cu 10 g, iar la variantele Fertililly în dozele 5+6+6 l/ha şi 6+8+8 l/ha, respectiv cu 10-15 g. Recolta fructelor la hectar este cu 10% mai mare la utilizarea standardului Phosmex Ultra 4+4 l/ha şi cu 15% mai mare la Fertililly – 6+8+8 l/ha, comparativ cu martorul fără îngrăşăminte (Tab.2).În fructele mature colectate din toate variantele experienčei, s-a determinat conţinutul de substanţă uscată, zaharuri, acid ascorbic, acid titrabil şi substanţe tonante şi colorante. Se observă tendinţa de creştere a parametrilor biochimici, în comparaţie cu martorul. În varianta Fertililly – 6+8+8 l/ha s-au obţinut fructe cu acelaşi conţinut de substanţă uscată ca la standard Phosmex Ultra 4+4 l/ha şi cu un conţinut de zahăr şi vitamina C mai ridicat faţă de standard. Concluzii. Aplicarea fertilizantului complex Fertililly în perioada de vegetaţie (la începutul înmuguririi; după înflorire la căderea a 75% din petale; la formarea fructelor (1/4 din mărimea normală), a mărit conţinutul de azot, fosfor şi potasiu în frunze şi a contribuit la sporirea clorofilei, carotenoizilor şi suprafeţei foliare, a influenţat pozitiv asupra calităţii şi compoziţiei biochimice a fructelor, s-a obţinut un spor al recoltei cu 15% faţă de martor.