Protecţia integrată a porumbului alimentar – baza securităţii şi siguranţei alimentelor din porumb
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
487 14
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-14 21:04
SM ISO690:2012
VEREŞCEAC, Andrei, MATICIUC, Vasile. Protecţia integrată a porumbului alimentar – baza securităţii şi siguranţei alimentelor din porumb. In: Genetica și fiziologia rezistenței plantelor, 21 iunie 2011, Chişinău. 2011, p. 166. ISBN 978-9975-78-994-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Genetica și fiziologia rezistenței plantelor 2011
Conferința "Genetica şi fiziologia rezistenţei plantelor"
Chişinău, Moldova, 21 iunie 2011

Protecţia integrată a porumbului alimentar – baza securităţii şi siguranţei alimentelor din porumb


Pag. 166-166

Vereşceac Andrei1, Maticiuc Vasile2
 
1 Institutul de Fitotehnie „Porumbeni“,
2 "Grupbiz-SV" SRL
 
 
Disponibil în IBN: 13 aprilie 2020


Rezumat

Porumbul cu bob specifi c pentru alimentaţia umană, cu conţinut ridicat de ulei, vitamine, substanţe minerale, proteine, polizaharide solubile, este o gazdă foarte atractivă pentru un număr relativ mare de dăunători şi patogeni, care invadează toate organele plantei din momentul germinaţiei până la faza de maturitate. În Republica Moldova cei mai frecvenţi şi periculoşi dăunători sunt buha bumbacului şi sfredelitorul porumbului, care contribuie la degradarea şi diminuarea cantitativă şi calitativă a producţiei. Ştiuleţii porumbului zaharat atacaţi de larvele insectelor în faza tehnică de consum (proaspăt fi erţi), la conservarea şi congelarea boabelor sunt imposibili pentru utilizare din punctul de vedere al securităţii alimentare. Contaminarea boabelor cu fungi din genurile: Penicillium, Aspergillius, Alternaria şi, îndeosebi Fusarium, duc la dezvoltarea unor micotoxine, care infl uenţează negativ calitatea materiei prime şi sănătatea organismului uman. Boabele de porumb contaminate de micotoxine, mai mult de limita admisă 5%, sunt periculoase pentru industria alimentară şi se utilizează doar la extragerea de bioetanol. Aplicarea tehnologiei intensive prin rotaţii scurte şi cultură permanentă, neîncorporarea resturilor organice, cultivarea hibrizilor productivi, dar sensibili au creat remediu de multiplicare a patogenilor şi dăunătorilor, ducând la apariţia unor focare, îndeosebi în anii secetoşi. La momentul actual, protecţia plantelor de porumb se efectuează prin tratarea seminţelor cu preparate chimice şi utilizarea preparatelor de uz fi tosanitar, la apariţia unor focare de dăunători. În protecţia integrată parţial se utilizează acţiuni posibile din punctul de vedere al principiilor de agricultură ecologică, cum ar fi mijloacele biologice (entomofagi, preparate microbiologice), capcane cu feromoni, mulci bioactivi cu utilizarea microorganismelor antagoniste, care limitează dezvoltarea ciupercilor fi topatogene şi toxigene. În scopul creşterii siguranţei alimentare, este utilizat un sistem integrat pentru reducerea contaminării cu fungi şi micotoxine a materiei prime: decontaminarea biologică, conservanţi chimici, bacterii acidolactice şi alţi inhibitori de fungi toxigeni. Un rol important în protecţia integrată a porumbului cu bob specifi c pentru industria alimentară îl ocupă crearea şi implementarea în producere a hibrizilor de porumb cu rezistenţă sporită faţă de boli şi dăunători. Hibrizii diferă după sensibilitatea lor faţă de agenţii patogeni. Crearea, evaluarea şi identifi carea hibrizilor noi, rezistenţi la principalele boli şi dăunători, constituie obiectivul principal în ameliorarea porumbului. Complexitatea ameliorării constă în combinarea optimă a calităţii boabelor cu productivitatea plantelor şi rezistenţa la patogeni şi dăunători. Ameliorarea pentru rezistenţă la boli şi dăunători a porumbului alimentar, uneori, este în contradicţie cu calitatea boabelor, dar fi ecare e principal, rezistenţa este factorul determinant la alegerea hibridului. Crearea unor hibrizi cu valori ridicate pentru caracterele de produc tivitate, calitate şi rezistenţă, esenţial depinde de valoarea genetică a genotipurilor utilizate ca forme parentale. Liniile consangvinizate rezistente la boli şi dăunători reprezintă baza din care porneşte crearea hibrizilor. Variabilitatea genetică pentru rezistenţă la patogeni şi dăunători, la porumbul alimentar este limitată, iar sursele de rezistenţă au adesea calităţi gustative slabe. În lucrările de ameliorare, accentul a fost pus pe utilizarea în selecţia recurentă a liniilor dentiformis ca donori de productivitate şi rezistenţă. Crearea şi evaluarea liniilor şi hibrizilor la rezistenţă s-a efectuat prin diferite metode de selecţie pe teren de monocultură şi pe fondaluri de monocultură cu încorporarea şi inocularea de infecţii. Lucrările de ameliorare din ultimii 15 ani s-au fi nalizat cu crearea a mai multor linii consangvinizate cu bob cornos şi conţinut înalt de vitamine, bob specifi c pentru fl oricele şi bob dulce, în baza cărora s-au creat şi inclus în Registrul soiurilor de plante al Republicii Moldova 17 hibrizi noi de porumb cu bob alimentar. Performanţa acestor hibrizi concomitent cu productivitatea înaltă este rezistenţa lor la boli şi toleranţa la dăunători, fapt care asigură securitatea şi siguranţa alimentelor din porumb.