O problemă ecologică de seamă este elaborarea metodelor inofensive pentru om şi mediul ambiant de protecţie a plantelor de insecte dăunătoare, care prevăd reducerea ori chiar refuzul de tratamente cu insecticide. Aceasta se poate obţine prin utilizarea capcanelor cu feromoni sexuali sintetici – unul din elementele principale al sistemei integrate de protecţie a plantelor. Capcanele cu feromoni sexuali sintetici ai dăunătorilor culturilor agricole se folosesc pentru depistarea şi semnalizarea termenelor de tratare cu insecticide împotriva dăunătorilor ce permite reducerea cu 20-30% a cantităţii de chimicate pentru protecţie (Войняк В.И. и др. 1986). Aceasta se atinge prin determinarea precisă a termenelor de tratare chimică cu următoarea reducere a numărului lor pe întregul sezon. În scopul acesta se foloseşte o căpcană feromonală la 2-5 ha. Utilizarea capcanelor feromonale pentru captarea în masă şi sterilizarea masculilor, ca metode de comdatere a dăunătorilor, este de 2 ori mai ieftină faţă de tratamentele chimice şi exclude folosirea insecticidelor în protecţia plantelor ce permite de a obţine o producţie ecologic pură (Войняк В.И. и др. 2009). Molia păstăilor (boabelor) de soia Etiella zinckenella Tr. este o insectă olifagă, atacă peste 80 de specii leguminoase cultivate şi spontane, producând pagube mai mari la culturile de soia, mazăre, fasole, lupin, linte etc. Larvele rod boabele din păstaie, parţial sau total. După distrugerea boabelor dintr-o păstae, larvele migrează în altele alăturate. În anii de invazie, se pot înregistra pagube până la 60% în culturile de mazăre şi până la 80% în cele de soia. Feromonul sexual al moliei păstăilor de soia este cunoscut ca amestecul a câtorva acetaţi, din care cis-11-tetradecenilacetatul este componentul principal (M.Toth et al, 1989). Sinteza feromonului acestui dăunător şi crearea preparatului feromonal în baza lui este destul de actuală şi preparatul obţinut va fi folosit cu succes în protecţia integrată a culturilor de soia, mazăre şi altele. Cis-11-tetradecenilacetatul a fost sintetizat pe schema ce urmează: HC CCH2OH C9H19C CCH2OH (1) HC C(CH2)10OH (2) HC C(CH2)10 OR (3) C2H5 C C(CH2)10OR (4) C2H5C C(CH2)10OH (5) C2H5CH=CH(CH2)10OH (6) -------- C2H5CH=CH(CH2)10OCOCH3 (7) Prin alchilarea alcoolului propargilic în amoniac lichid în prezenţa amidurii de litiu cu bromidul 1-bromnonan, se obţine alcoolul acetilenic dodecin-2-ol-1 (1) care, în prezenţa amidurii de sodiu şi etilendiamină, se transformă în alcoolul dodecin-11-ol-1 (2). Protecţia grupei hidroxile în alcoolul (2) cu 2,3-dihidropiran duce la acetalul 12-(2-tetrahidropiranil)oxi-1-dodecin (3). Alchilarea acetatului acetilenic (3) cu bromură de etil în amoniac lichid îl transformă în 1-(2-tetrahidropiranil) oxitetradecin-11 (4). După deprotejarea grupei hidroxile (16% acid sulfuric, etanol), se obţine alcoolul acetilenic tetradecin-11-ol-1 (5), reducerea căruia în prezenţa catalizatorului de Ni cu etilendiamină în alcool etilic duce la cis-11-tetradecenol (6). După acetilarea alcoolului (6) cu clorură de acetilă în eter, în prezenţa piridinei se obţine cis-11-tetradecenilacetatul (7) – componentul principal al feromonului sexual al moliei păstăilor de soia. Testările în câmp au arătat că amestecul acetaţilor cis-11- şi cis-9-tetradecenilacetat (97:3) manifestă cea mai mare activitate biologică pentru masculii moliei păstăilor de soia şi acest preparat poate fi utilizat cu succes în protecţia integrată a culturilor de soia, mazăre şi altele.