Prin aşezarea sa geografică, teritoriul Republicii Moldova se încadrează în zona cu umiditate insufi cientă, din 10 ani trei sunt secetoşi şi foarte secetoşi. Secetele frecvente creează un deficit semnificativ de umiditate în sol şi aer, iar consecinţele lor se manifestă prin scăderea substanţială a producţiei agricole sau pierderea ei. Zona de sud şi sud-est a republicii este cea mai uscată şi secetoasă. Relieful este moderat fragmentat. Suma t°>10° = 3100-3350°; P = 450-550 mm; E = 850-900 mm; K = 0,5-0,6. Solurile principale sunt cernoziomurile obişnuite, carbonatice şi sudice, care se caracterizează cu fertilitate bună şi medie. În aceste condiţii, irigaţia este una din cele mai eficiente măsuri de optimizare a regimului de umiditate a solului şi plantelor de cultură. În vederea majorării productivităţii şi obţinerii recoltelor înalte şi stabile de grâu de toamnă s-a studiat influenţa separată şi cumulativă a irigaţiei şi nutriţiei minerale în funcţie de cantitatea de precipitaţii atmosferice şi regimul nutritiv al cernoziomului obişnuit în zona de sud-est a Moldovei. Aplicarea îngrăşămintelor chimice a condus la formarea diferitor niveluri de nutriţie minerală a grâului de toamnă. Nivelul azotului nitric la începutul vegetaţiei de primăvară a grâului a constituit în stratul de 1 m de sol, de la 26 până la 372 kg/ha. Conţinutul fosforului mobil în stratul arabil a constituit – 3,3-5,9 mg/100 g, potasiului schimbabil – 29-37 mg la 100 g. Regimul de irigaţie pentru toate nivelurile de nutriţie a fost unic. Norma de irigaţie în rezervă a fost de 1000 m3. În perioada de vegetaţie a grâului primăvară-vară, s-au efectuat trei udări cu norma de irigaţie 500 m3. Conform prelucrării statistice a datelor obţinute, s-a constatat că efi cienţa irigaţiei este în funcţie directă cu cantitatea de precipitaţii depuse în perioada de vegetaţie a grâului de toamnă. Sporul recoltei în anii secetoşi cu cantitatea de precipitaţii de 250-330 mm a constituit 40-45 q/ha. În anii moderat secetoşi (330-410 mm) – 30-35 q/ha şi în anii umezi (410-490 mm) – până la 10 q/ha. Recolta din contul precipitaţiilor în anii secetoşi a constituit 22 q/ha, iar în anii umezi – 43 q/ha. Efi cienţa îngrăşămintelor a crescut în funcţie de gradul de aprovizionare a grâului cu apă. Nivelurile de nutriţie din sol formate din contul îngrăşămintelor chimice au realizat un spor de recoltă de la 10 până la 25 q/ha. Infl uenţa cumulativă a irigaţiei şi fertilizării solului a fost semnifi cativă. În funcţie de anul cultivării şi nivelul de nutriţie, grâul de toamnă a realizat un spor de recoltă de la 30 până la 55 q/ha. Sporul de recoltă obţinut de la acţiunea cumulativă a irigaţiei şi fertilizării a fost cu 61-165% mai mare, decât de la acţiunea lor separată. Cel mai înalt indice de obţinere a recoltei de grâu de 75-90 q/ha a fost realizat pe următorul nivel de fertilizare a solului: humus – 3,4%, capacitatea de nitrifi care – 25-30 mg/100 g sol, rezerva de azot nitric în stratul de 1 m al solului plus cantitatea de azot acumulată în plante la începutul vegetaţiei de primăvară egală cu 120-180 kg/ha, fosfor mobil 4,5-5,5 mg/100 g sol şi potasiu schimbabil 30-35 mg/100 g sol. În concluzii menţionăm că apartenenţa celei mai mari părţi a teritoriului Moldovei la zona subumedă cu secete frecvente în perioada de vegetaţie a plantelor impune o adaptare totală a agriculturii republicii la condiţiile de secetă cu luarea în consideraţie a particularităţilor fi ecărei zone pedoclimatice. Suprafaţa terenurilor pretabile la irigaţie constituie 1,2 mil. de ha, 74% revenind solurilor cernoziomice. Extinderea suprafeţelor irigate în baza utilizării surselor locale de apă necesită efectuarea studiilor pedologice şi hidrochimice corespunzătoare în scopul prevenirii proceselor de degradare a solurilor. În Republica Moldova este posibilă obţinerea recoltelor înalte de grâu de toamnă chiar şi în anii secetoşi, aplicând irigaţia pe un nivel optim de nutriţie minerală, în condiţiile unei tehnologii înalte de cultivare.