Ameliorarea grâului durum de toamnă în Moldova
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
728 20
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-28 14:19
SM ISO690:2012
ROTARI, Silvia, BUIUCLI, Piotr, VEVERIŢĂ, Efimia, GORE, Andrei. Ameliorarea grâului durum de toamnă în Moldova. In: Genetica și fiziologia rezistenței plantelor, 21 iunie 2011, Chişinău. 2011, p. 113. ISBN 978-9975-78-994-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Genetica și fiziologia rezistenței plantelor 2011
Conferința "Genetica şi fiziologia rezistenţei plantelor"
Chişinău, Moldova, 21 iunie 2011

Ameliorarea grâului durum de toamnă în Moldova


Pag. 113-113

Rotari Silvia, Buiucli Piotr, Veveriţă Efimia, Gore Andrei
 
Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor
 
Disponibil în IBN: 11 aprilie 2020


Rezumat

Grâul durum de toamnă are o importanţă colosală în economia naţională şi este de neînlocuit în industria de paste făinoase. Pentru producţia comercială şi consumul uman este a doua specie de Triticum ca importanţă, după grâul comun. În ultimii ani, ţările care cultivă cele mai mari suprafeţe sunt Canada, SUA, Australia, Turcia, Franţa, Federaţia Rusă, Ucraina şi al. În lume, suprafaţa medie anuală cultivată cu grâu durum este aproximativ de 18 milioane ha cu o producţie medie de 30 milioane de tone. În ţara noastră grâul durum se cultivă pe suprafeţe mici, deoarece această cultură se caracterizează printr-o rezistenţă la iernare în raport cu T. aestivum, este mai pretenţioasă la condiţiile de creştere şi cultivare, prin urmare şi productivitatea este mai mică. După cum vedem, în primul rând avem nevoe de a crea soiuri rezistente la iernare, deoarece iarna temperatura la suprafaţa solului în Moldova ajunge până la – 25oC. De aceea efortul principal de ameliorare este îndreptat actualmente spre ameliorarea rezistenţei grâului durum de toamnă la ger, secetă şi la principalele boli (rugina brună, făinare, fuzarioză etc.). Una din problemele principale ale geneticii şi ameliorării grâului durum de toamnă este de a crea un material iniţial nou, valoros şi variat prin hibridări şi selectări minuţioase ale formelor parentale, aprecierea multilaterală a hibrizilor F1-F3 şi a altor generaţii, după un număr cât mai mare de caractere calitative şi cantitative şi, în fi nal, de a crea noi forme semipitice, cu productivitate înaltă, rezistente la cădere şi boli. În ultimii ani, în verigile procesului de selecţie au fost testate un număr mare de linii evaluate din materialul hibrid. În urma tuturor testărilor, am selectat 350 forme de grâu durum de toamnă: forme cu talia scurtă, rezistente la iernat, secetă, cădere, boli şi cu o productivitate înaltă. Studierea linilor noi în încercările comparative de control şi concurs ne-au permis selectarea unora din ele, care nu cedează celor mai superioare soiuri, chiar şi unor soiuri de Tritricum aestivum, după productivitate şi rezistenţă la factorii biotici şi abiotici ai mediului ambiant. Acestea sunt soiurile de grâu dur de toamnă, create de noi Auriu 273, Hordeiforme 333 şi Hordeiforme 335. În medie pe ultimii trei ani recolta de boabe a acestor soiuri la sectoarele Comisiei de Stat a constituit 41,3-47,3 q/ha, ceea ce este cu 2,1-5,1q/ha mai mult ca la soiul martor. Boabele acestor forme au o steclozitate înaltă (94-96%), un conţinut înalt de proteină (13,2-14%) şi gluten (24-28%). Datorită capacităţii înalte de producţie şi rezistenţei înalte la factorii biotici şi abiotici, toate aceste trei soiuri au fost omologate în Moldova în anii 1998, 2000 şi 2008 corespunzător. În decursul ultimilor ani, am depistat forme şi mai productive (Hordeiforme 339, Odesscaia 51 X Hordeiforme 333 şi al.). Cea mai recentă creaţie din programul nostru de ameliorare este soiul Hordeiforme 339. El a fost creat prin metoda hibridării intraspecifi ce dintre soiurile Leucurum 2224 X Auriu 273 cu selectarea individuală din generaţia F2-F3. Producţia de boabe în câmpul culturilor comparative de concurs a fost de 42,5q/ha (media pe ultimii ani), ce e cu 4,0q/ha mai mult ca la soiul martor. Este un soi cu talia scurtă, cu precocitate medie, rezistent la iernare, secetă şi maladii (rugina brună, făinare, fuzarioză ş.a.). Analiza indicilor de calitate, comparativ cu soiurile sus-numite, ne arată că soiul Hordeiforme 339 este la acelaşi nivel şi conţine 28% gluten şi 12,8% proteine brute. Steclozitatea boabelor e înaltă şi constitue 95%. Datorită rezultatelor înalte, acest soi în toamna acestui an va fi transmis la Comisia de Stat de Testare a soiurilor culturilor de câmp. Soiurile noi de grâu dur de toamnă: Auriu 273, Hordeiforme 333, Hordeiforme 335 şi Hordeiforme 339 reprezintă un material valoros pentru ameliorare. Materialele de ameliorare deja create de noi prin încrucişările interspecifi ce şi intraspecifi ce, dintre cele mai bune linii de grâu durum de toamnă şi cei mai buni genitori de grâu comun, deschid perspective noi pentru viitorul acestei culturi în ţara noastră.