Contribuţii în ameliorarea roiniţei
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
415 4
Ultima descărcare din IBN:
2023-05-16 17:42
SM ISO690:2012
BUTNARAŞ, Violeta, COTELEA, Ludmila, MAŞCOVŢEVA, Svetlana. Contribuţii în ameliorarea roiniţei. In: Genetica și fiziologia rezistenței plantelor, 21 iunie 2011, Chişinău. 2011, p. 93. ISBN 978-9975-78-994-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Genetica și fiziologia rezistenței plantelor 2011
Conferința "Genetica şi fiziologia rezistenţei plantelor"
Chişinău, Moldova, 21 iunie 2011

Contribuţii în ameliorarea roiniţei


Pag. 93-93

Butnaraş Violeta, Cotelea Ludmila, Maşcovţeva Svetlana
 
Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor
 
 
Disponibil în IBN: 10 aprilie 2020


Rezumat

Melissa offi cinalis L. – roiniţa, este o specie erbacee perenă din familia Lamiaceae. Ea este cunoscută şi sub alte denumiri precum: busuiocul stupului, lămâiţa, iarba roilor, fl oarea stupilor, melisa, roiştea. Ca materie primă, se întrebuinţează partea aeriană a plantei – Herba Melissae. În frunzele şi infl orescenţele de roiniţă se conţine ulei esenţial cu un miros foarte plăcut de lămâie şi gust amărui picant. Uleiul esenţial extras din materia primă de Melissa offi cinalis L. este folosit în industria parfumerică, cosmetică, precum şi în aromaterapie. Conţinutul de ulei esenţial în materia primă proaspătă este relativ foarte mic şi constituie 0,05-0,15 %. Componenţii de bază ai uleiului esenţial extras din materia primă de Melissa offi cinalis L., sunt: citralul, geraniolul, linaloolul ş.a. Pentru roiniţă este necesar de a crea soiuri cu conţinut sporit de ulei esenţial. Cercetările de ameliorare la roiniţă au fost efectuate în pepiniera cu plante afl ate în anul IV de vegetaţie. Indicii biometrici la plantele studiate constituiau: înălţimea plantelor 105-110 cm, diametrul tufei 50-70 cm, lungimea infl orescenţelor 13-18 cm. Menţionăm că conţinutul de ulei esenţial extras din materia primă de roiniţă prin metoda Ginsberg constituie 0,02 % în masa proaspătă, iar prin metoda Dolmatov circa 0,04 %. Din 40 de clone studiate cu conţinut sporit de ulei esenţial s-au evidenţiat clonele: N-4, N-28 şi N-40 cu conţinutul de 0,134 %. Studiul repetat în următorul an de vegetaţie a confi rmat conţinutul majorat de ulei esenţial la clona N-28. Această clonă a fost multiplicată prin intermediul marcotelor înrădăcinate şi fundată o pepinieră cu plante-mamă. Concomitent a fost studiat şi un lot de 20 de clone din populaţia cultivată. Conţinutul de ulei esenţial la aceste clone a variat în limitele 0,022-0,045 % în masa proaspătă. Au fost selectate trei clone N-13, N-15, N-21, cu un conţinut de ulei esenţial de 0,049 % în masă proaspătă sau 0,19 % în masă absolută. La plantele studiate din populaţia cultivată au fost determinaţi parametrii biometrici, inclusiv înălţimea plantelor, care a constituit 43,0 ± 12,0 cm, diametrul tufei 65,0 ± 4,5 cm, lungimea infl orescenţelor 17,5 ± 5,0 cm, numărul de lăstari fl orali în medie de 169,0 ± 22 de unităţi. Conţinutul de ulei esenţial a fost studiat la clonele N-13, N-15, N-21, N-4, N-28 şi N-40 şi a fost determinat pe parcursul a trei perioade de vegetaţie. Acest indice a fost cel mai constant la clona N-28. Pentru această clonă a fost fundată o pepinieră nouă, plantele cărora vor fi studiate în următorul ciclu de ameliorare.