Cultura soiei, ca şi alte plante leguminoase, are mare importanţă economică, ecologică şi socială. Efi cienţa culturii este determinată preponderent de particularităţile biologice ale soiului, de potenţialul de producţie şi de calitatea ei la unitate de suprafaţă. Crearea de soiuri noi indigene de soia cu plasticitate ecologică înaltă, cu producţie sporită de calitate superioară, tolerante la boli şi dăunători, timpurii şi pretabile pentru mecanizare sunt cerinţe ale agriculturii moderne către soi în ţara noastră. Cercetările efectuate pe parcursul a mai multor ani ne-au demonstrat că productivitatea la soia este în corelaţie directă cu numărul de păstăi şi de boabe per plantă şi cu masa boabelor. Evaluarea caracterelor genetice la plantele elită selectate a indicat o corelaţie pozitivă a productivităţii şi cu masa medie a boabelor, numărul de noduri productive per plantă şi numărul de păstăi pe nod. Soiul Nadejda a fost creat în procesul selecţiei individuale repetate a descendenţilor obţinuţi de la încrucişarea soiurilor Chişinău 16 x Habarovscaia 53. Soiul este mai performant decât soiurile martor Bucuria şi Aura prin productivitate mai înaltă şi rezistenţă sporită la factorii de mediu, la agenţii patogeni şi a fost prezentat pentru încercare la Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante. Planta are tulpina erectă, cu tufa compactă şi cu tipul de creştere semideterminată. Tulpina are înălţimea de 65-80 cm, de o culoare verde. Frunzele compuse cu 3 foliole, foliola are forma oval-ascuţită, culoare verde. Infl orescenţa de tip racem, cu fl ori de culoare violetă, cu dimensiunea fl orii medie. Păstaia la maturitate are formă curbată, culoare cafenie-deschis, cu pubescenţa roşcată. Boabele au formă ovală, culoare galbenă, hilul cu dimensiune mijlocie, culoare cafeniudeschisă. Masa a 1000 de boabe – 110-180 g. Perioada de vegetaţie medie – 115-119 zile. Pretabilitatea la recoltatul mecanizat este foarte bună, deoarece plantele nu se culcă, boabele nu se scutură şi inserţia primei păstăi pe tulpină de la sol este de 14-17 cm. Producţia reală de boabe în câmpul de concurs în medie pe 3 ani (2008-2010) a constituit 19,33 q/ha (11,9-26,7 q/ha) şi a fost semnifi cativ mai mare (2,5 q/ha) decât la soiurile martor Bucuria şi Aura. Boabele conţin 38,9% de proteine şi 19,5% de grăsimi. Recolta medie de substanţe proteice – 7,5 q/ha şi mai mult decât la soiurile martor cu 1,1 q/ha. Soiul este rezistent la cădere, scuturare, rugină (Septoria glycines Hemmy), putregaiul alb al tulpinii (Sclerotinia sclerotiorum (Lib.) De Bary), septorioză (Septoria glycines Hemmi) şi mai rezistent decât martorii la antracnoză: masa vegetală (Colletatrichum dematium (Pers. ex Fr.) şi păstăi (Crove var. Triticum (Schw.) Arx), ascochitoză (Ascochyta sojaecola), arsura bacteriană (Pseudomonas glycinea), fuzarioza cotiledoanelor şi a rădăcinii (Fusarium spp).