Hibrizi şi soiuri de Salvia Sclarea L. (Şerlai) în anul trei de vegetaţie
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
474 3
Ultima descărcare din IBN:
2023-12-11 18:15
SM ISO690:2012
BALMUŞ, Zinaida, GONCEARIUC, Maria, COTELEA, Ludmila. Hibrizi şi soiuri de Salvia Sclarea L. (Şerlai) în anul trei de vegetaţie. In: Genetica și fiziologia rezistenței plantelor, 21 iunie 2011, Chişinău. 2011, p. 87. ISBN 978-9975-78-994-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Genetica și fiziologia rezistenței plantelor 2011
Conferința "Genetica şi fiziologia rezistenţei plantelor"
Chişinău, Moldova, 21 iunie 2011

Hibrizi şi soiuri de Salvia Sclarea L. (Şerlai) în anul trei de vegetaţie


Pag. 87-87

Balmuş Zinaida, Gonceariuc Maria, Cotelea Ludmila
 
Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor
 
 
Disponibil în IBN: 10 aprilie 2020


Rezumat

Cercetările în ameliorarea speciei Salvia sclarea L (şerlai) au început în Republica Moldova în anul 1979. Din anul 1996 cercetări de ameliorare se efectuează la Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor, având ca scop crearea unui vast material iniţial de ameliorare, care include linii consangvinizate şi androsterile, hibrizi simpli, dubli, tripli, backcross. Scopul principal în ameliorarea speciei este sporirea producţiei de ulei esenţial. În rezultatul evaluărilor efectuate la şerlai un obiectiv important în ameliorarea şerlaiului îl constituie crearea soiurilor cu caractere remarcabile şi cu perioada de exploatare a plantaţiei de trei ani. Evaluările efectuate au permis selectarea liniilor consangvinizate cu caractere remarcabile în anul trei de vegetaţie. Cele mai valoroase au fost incluse în schemele de hibridare pentru crearea a noi hibrizi de şerlai, ce ar garanta producţii înalte de materie primă şi ulei esenţial în anul trei de vegetaţie. Concentraţii mai ridicate de ulei esenţial în anul trei de vegetaţie au acumulat hibrizii:[(K-36 x 0-41)F2 x 0-19)F1 x 0-22)B4 x L-15)]F8 -1.299% (s.u.); [(M-44S4 x L-15)F1 x L-15)]F7 -1.143% (s.u.) ; [(K- 50F5 x S-1122 (102+113)F2 x K-43)]F5-1.011% (s.u.); [(M-55+130 S4 x (K-44 x L-15) F2 x 0-47)]F7-1.097%(s.u.); [(S-1122 9 S3 x K-17)]F9 - 1.315% (s.u.); [(S-1122 528 S3 x (Rubin x S-786)F1 x (0-33S3 x L-15)F7)]F7-1.122% (s.u.);[(M-69429-82S3 x 0-40S5)]F7-1.012% (s.u.); [(M-48 S3 x Cr.p. (100+113)S6)]F8 - 1.266% (s.u.); [(K-36 x0-41)F2 x 0-19)F1 x L-15)]B5 -1.208% (s.u.); [(K-36 x0-41)F2 x 0-23 S3)F2 x (0-33 S4 x K-17)F3)]F7 -1.218% (s.u.); [(K-36 x 0-41)F2 x 0-19)]B5 -1.151% (s.u.); [(0-57 S3 x 0-21)B2 x K-50)]F6-1.524% (s.u.); [(0-42 x Rubin)F1x S-786)]B5-1.200% (s.u.); (H1S3 x V-2 4 5 S3)F9-1.125% (s.u.); (V-24-86 809 S3 x 0-33 S6)F 7-1.215% (s.u.); [(S-1122 528 S3 x H-453)F1 x K-43)]F7-1.321% (s.u.); [(S-1122 528 S3 x H - 453)F1 x K-43)]F7-1.229% (s.u.); [(S-1122 528 S3 x K-50)F1 x 0-48)]F6 -1.055% (s.u.); [(K-50F5 x S-1122(102+113)S3 x S-1122 68 S9)]F5 -1.083% (s.u.); (0-33 S4 x K-43)F8-1.179% (s.u.); (H1S3 x M-69 5 S3)F10-1.320% (s.u.). Evaluând indicii caracterelor cantitative la soiurile şi hibrizii de şerlai s-a demonstrat, că caracterele cantitative au indici destul de buni. Talia plantelor a fost de 100 cm, au format infl orescenţe cu lungimea de până la 70,8 cm. Raportul dintre talia plantei şi lungimea infl orescenţei fi ind foarte bun pentru obţinerea unei producţii ridicate de infl orescenţe. Infl orescenţele sunt compacte, cu 14-16 ramifi caţii de gradul întâi şi 15,2-23,1 de ramifi caţii de gradul doi. În anii 2007, 2008 a fost înregistrată producţie de infl orescenţe mai înaltă în raport cu anul agricol 2010. Au înregistrat producţie ridicată de infl orescenţe soiurile: Nataly-Clary, Dacia-50,V. Junior, Dacia-99. Soiul Ambra Plus în anul 2008 are cea mai înaltă producţie de materie primă – 89,5 q/ha. Acest soi garantează o producţie medie de materie primă, în trei ani de evaluare de 69,7 q/ha. Producţia medie de materie primă evaluată pe 3 cicluri a câte 3 ani de exploatare a soiurilor Dacia-99 şi Ambra Plus a fost de 225,3-288,9 q/ha. În anul 2008, concentraţii mai ridicate de ulei esenţial au acumulat soiurile Dacia-50 şi Ambra Plus – 1,039 şi 1,036% (s.u.) corespunzător. Conţinutul de ulei esenţial în anul al treilea de vegetaţie în condiţii de secetă a fost relativ mai jos decât în anii precedenţi. La soiurile testate Victor şi Dacia-50, în anul 2010, acest indice a variat de la 0,556% până la 0,804% (s.u.). Producţia de ulei esenţial în anul al treilea de vegetaţie, la soiurile Dacia 50 şi Nataly-Clary a fost de 24,9 kg/ha şi 27,8 kg/ha de ulei esenţial corespunzător. Producţia medie de ulei esenţial în trei cicluri de vegetaţie la toate soiurile evaluate a fost înaltă, cel mai productiv fi ind soiul Ambra Plus, ce asigură obţinerea de pe fi ecare hectar a câte 68,5 kg/ha ulei esenţial.