Silphium perfoliatum L. (silfi a), familia Asteraceae – specie introdusă în Moldova din America de Nord; plantă erbacee perenă, policarpica; tulpina erectă ramifi cată în partea superioară cu înălţimea de 250-370 cm şi grosimea la bază de 2-4 cm. Frunzele de culoare verde deschisă, cordiforme cu lungimea de 25-35 cm şi lăţimea de 16-22 cm, gofrate, aspre dinţate, opus amplasate. Sistemul radicular mixt, constituit din rădăcini elastice distribuite la adâncimea de 30-80 cm. Începând cu anul 2 de vegetaţie, planta înfl oreşte în luna iulie-august, având o infl orescenţă compusă din 20-30 fl ori galbene cu diametrul 3-5 cm. Fructul – achenă, care se răspândeşte cu ajutorul vântului. Se înmulţeşte prin seminţe şi vegetativ. Se însămânţează în solul bine prelucrat toamna târziu sau primăvara devreme cu seminţe stratifi cate la adâncimea de încorporare de 1,5-2,0 cm şi cu tasarea solului. Norma de însămânţare este de 10 kg/ha. Plantulele apar primăvara după 15 zile de la stabilirea în sol a temperaturii de 6-8°C. La sfârşitul primului an de dezvoltare rizomii ating lungimea de 3,0-3,5 cm şi grosimea de 2,3-2,7 cm. Pe rizomi se formeză mugurii de reproducere din care se dezvoltă lăstarii monocarpici, ciclul de dezvoltare ale cărora, în dependenţă de condiţiile pedoclimatice, fi ind de 185-205 zile. În primul an se disting 2 faze de dezvoltare: formarea plantulelor şi faza juvenilă. Frunzele adevărate apar după 8-12 zile de la apariţia plantulelor. Factorul primordial pentru dezvoltarea plantulelor în această perioadă este temperatura. În primul an la o plantă se pot dezvolta pâna la 20 frunze, inclusiv 12-14 formează rozeta centrală. Creşterea şi dezvoltarea rozetei decurge pâna la primele îngheţuri de toamnă. În primul an recolta de masă verde constituie cca 20-28 t/ha. La sfârşitul verii pe rizomi se formează mugurii generativi din care în anul următor, când temperatura aerului depăşeşte 5°C, demarează dezvoltarea plantelor care parcurg ciclul întreg de dezvoltare ontogenetică. În primele zile de la reluarea vegetaţiei creşterea e încetinită, însă după 25-30 zile se accelerează, formându-se lăstarii care la sfârşitul lunii mai pot atinge înălţimea de 1,3-1,6 m, viteza de creştere în această perioadă fi ind de 5-9 cm zilnic. După formarea a 14-16 frunze apar şi organele generative. Începând cu anul 2 de vegetaţie se pot dezvolta 6-7 lăstari la o tufă; la al 5-lea an – 10-14 (50-60 lăstari la m2). În condiţiile Moldovei, înfl orirea se extinde pe o perioadă de 51-60 zile, ceea ce se răsfrânge negativ asupra omogenităţii maturizării seminţelor şi mecanizării recoltării lor, dar contribuie la asigurarea cu hrană a albinelor. Producţia de seminţe este de 2,9-4,5 kg/ha. Recoltarea masei verzi pentru furaj se efectuează în faza de îmbobocire, când frunzele constitue mai mult de 55% din masa totală cu un conţinut de proteină brută de 16-24%, zaharuri – 2023%, fosfor – 0,8%, vitamina C – 31-33 mg/%, caroten – 30-60 mg/%. La 100 kg masă proaspătă revine 15-20 UN, fi ecare UN fi ind asigurată cu 140-160 g proteină digestibilă. În stare proaspătă se mai utilizează la producerea silozului şi făinii vitaminoase pentru animale şi păsări. După recoltarea masei verzi, plantele îşi revin repede în creştere şi înfl oresc la sfârşitul lunii septembrie. Recolta anuală variază de la 72 t/ha la 128 t/ha în dependenţă de condiţiile climaterice. Plantele posedă o rezistenţă înaltă la ger şi îngheţuri, moderată – la arşiţă şi secetă. Silfi a se foloseşte şi la lucrările de fi toameliorare a solurilor cu umiditate permanent sporită, datorită formării cantităţii mari de biomasă şi dezvoltării unui sistem radicular puternic, care contribuie la reglarea şi îmbunătăţirea regimului hidric al solului. Ca plantă medicinală poate fi utilizată la tratarea artritelor şi hemoragiilor, diareei, posedă acţiune antibacteriană. Biomasa de silfi e se foloseşte la producerea biogazului în Germania, Cehia, Polonia: o tonă de masă proaspătă produce cca 500 m3 gaz cu un conţinut de metan de 70%. Piletele produse posedă o capacitate energetică de cca 16-17 MGJ/kg.