Fructele proaspete reprezintă o sursă importantă de substanţe în alimentaţia consumatorilor. De aceea este important de a păstra calitatea acestora o perioadă cât mai îndelungată a anului. Pe durata perioadei postrecoltare, în fructele de măr au loc procese metabolice, care conduc la modifi carea compuşilor biochimici, fapt ce se refl ectă în mare măsură asupra calităţilor gustative şi termenului de păstrare a lor. Pentru a încetini intensitatea proceselor de biodegradare a substanţelor plastice în fructele de măr în această perioadă, este necesar să se menţină la un nivel optim toţi parametrii regimului de păstrare. Scopul cercetărilor efectuate a fost stabilirea gradului de modifi care a conţinutului substanţelor plastice în fructele de soiurile noi de măr Florina, Cempion, King Jonagold şi Pinova, cultivate în Republica Moldova, în dependenţă de regimul termic de păstrare aplicat. Fructele de soiurile de măr sus-numite au fost culese în perioada optimă de recoltare şi, în aceiaşi zi, au fost depozitate în camerele frigorifi ce ale bazei experimentale „Carpotron” a IGFP al AŞM şi păstrate la temperaturile de 1, 2, 3ºC şi umiditatea relativă a aerului de 85-90%. În fructele de soiurile cercetate de măr a fost determinat conţinutul iniţial al vitaminei C, acizilor organici, monozaharidelor, dizaharidelor şi substanţelor uscate, cât şi modifi carea lor în dinamica perioadei de păstrare. Rezultatele obţinute au permis să determinăm infl uenţa regimului termic de păstrare aplicat asupra intensităţii proceselor metabolice din fructele de soiurile noi de măr cercetate. Conţinutul acidului ascorbic la începutul perioadei de păstrare a constituit: în fructele soiului Florina – 10,56 mg%, în fructele soiului Cempion – 7,57 mg%, în fructele soiului King Jonagold – 9,31mg% şi în fructele soiului Pinova – 7,40 mg%. După perioada de păstrare de 150 zile, conţinutul acidului ascorbic s-a redus diferit, în dependenţă de regimul termic de păstrare. Astfel, la fi nele perioadei de păstrare, conţinutul acidului ascorbic în fructele de soiul Florina, păstrate la temperatura de 1ºC a fost – 8,22 mg%, la temperatura de 2ºC – 6,57 mg%, iar la temperatura de 3ºC – 3,05 mg%. Pentru soiul Cempion au fost obţinute următoarele rezultate: 6,66 mg% (1ºC), 6,63 mg% (2ºC) şi 4,81 mg% (3ºC). Aceeaşi legitate s-a înregistrat şi în cazul celorlalte soiuri: King Jonagold – 6,58 mg% (1ºC), 4,11 mg% (2ºC) şi 3,58 mg% (3ºC), precum şi Pinova – 5,99 mg% (1ºC), 5,76 mg% (2ºC) şi 5,40 mg% (3ºC). Determinarea cantităţii consumate a acizilor titrabili în procesele de respiraţie la fructele de soiurile cercetate, a confi rmat aceeaşi legitate. La începutul perioadei de păstrare, conţinutul acizilor titrabili a constituit: pentru fructele de soiul Florina – 0,70%, soiul Cempion – 0,65%, soiul King Jonagold – 0,75% şi soiul Pinova – 0,74%. La fi nele perioadei de păstrare, pentru toate soiurile cercetate şi păstrate la temperatura de 1ºC, conţinutul acizilor titrabili a constituit: 0,56% (Florina), 0,53% Cempion), 0,56% (King Jonagold) şi 0,57% (Pinova); pentru cele păstrate la temperatura de 2ºC – 0,55% (Florina), 0,52% (Cempion), 0,55% (King Jonagold), 0,56% (Pinova); iar la temperatura de 3ºC – 0,54% (Florina), 0,49% (Cempion), 0,51% (King Jonagold), 0,52% (Pinova). Rezultate similare au fost înregistrate şi la aprecierea consumului de substanţe uscate şi sumei de glucide, implicate în procesele metabolice din fructele cercetate, în dependenţă de temperatura de păstrare aplicată. Rezultatele obţinute denotă, că survenirea perioadelor de maturare şi maturare-senescenţă la fructele de soiurile noi de măr cercetate este în strânsă legătură cu consumul substanţelor plastice în procesele de respiraţie, care a fost condiţionat de regimul termic de păstrare aplicat. Cele mai mici pierderi ale acestora au fost înregistrate la fructele păstrate la temperatura de 1°C.