Pentru identifi carea şi rezolvarea problemelor asociate diversităţii intraspecifi ce sau intrapopulaţionale pe larg sunt utilizate proteinele genetic polimorfe. Polimorfi smul unor asemenea sisteme este determinat de variabilitatea alelică şi poate fi identifi cat prin analize electroforetice. Evaluarea spectrelor proteinelor genetic polimorfe permite evidenţierea poligeniei, structurii alelice a genelor, structurii populaţiei, compoziţiei biotipice a soiului. Conform datelor din literatura de specialitate, marcherii proteici sunt mai puţin supuşi infl uenţei exogene, asigurând evidenţierea diversităţii genetice şi tipicităţii în cadrul unui soi, populaţii. În estimarea polimorfi smului genetic la orz, în calitate de marcheri proteici pe larg sunt utilizate hordeinele, conţinutul cărora constituie cca 40% din proteinele de rezervă din seminţe. În procesul de extracţie în dodecilsulfatul de sodiu se separă în fracţiile: A, B şi C. Se consideră, că fracţiile B şi C alcătuiesc majoritatea deplină, deţinând cca 95% din totalul de hordeine. Este constatat, că la nivelul acestor fracţii poate fi apreciată uniformitatea genetică. Scopul investigaţiilor realizate a constituit evaluarea polimorfi smului hordeinelor în populaţiile orzului de primăvară, descendente de la plante infectate cu virusul mozaicului dungat al orzului (VMDO) separat sau în asociere cu razele gama în diferite doze (100Gy, 150Gy şi 250Gy). Pentru analiza electroforetică a hordeinelor cariopsele mature, uscate au fost decorticate şi măcinate. Extracţia a fost realizată în soluţie alcoolică de 800 timp de 3,5 ore. Electroforeza a fost desfăşurată în geluri verticale poliacrilamidice cu dodecilsulfat de sodiu (SDS-PAGE) de 12,5% la curent continuu de 20 mA. În baza spectrelor electroforetice a fost confi rmată tipicitatea estimată pentru fi ecare soi analizat (Galactic, Sonor şi Unirea) similară celei descrise pentru formele parentale. Totodată, au fost remarcate şi unele deviaţii calitative. Astfel, în profi lurile polipeptidice ale hordeinelor populaţiilor de orz ale primei generaţii (de exemplu în populaţiile soiurilor Unirea şi Sonor descendente de la loturile cu aplicare a razelor gama în doza 150Gy separat, sau în complex cu infecţia virală) a fost stabilită prezenţa variaţiilor descrise la formele iniţiale, precum şi apariţia unor noi polimorfi sme (de exemplu în populaţia soiului Galactic descendentă de la părinţi infectaţi). În spectrul extractului de hordeine obţinut de la soiul Galactic din seminţele plantelor virozate se remarcă apariţia unei benzi cu masa moleculară de 27,5 kDa. Unele polimorfe induse în variantele cu aplicare directă a infecţiei virale sau razelor gama (polipeptidele cu masa moleculară 55 kDa şi 57,5 kDa) nu au persistat şi la descendenţii acestora. În spectrul extractului de hordeine a soiului Sonor iradiat cu raze gama în doza de 150Gy s-a constatat o bandă nouă ce reprezintă o fracţie cu Mr 62 kDa, care nu a fost reliefată la formele parentale, iar în spectrul extractului de hordeine a soiului Unirea supus iradierii cu raze gama în doza 100Gy se remarcă apariţia unei izoforme cu masă moleculară 69 kDa, prezenţa căreia a fost estimată şi la formele parentale. Analiza comparativă a spectrelor electroforetice ale hordeinelor în populaţiile descendente de la părinţi infectaţi separat sau în asociere cu razele gama în diferite doze a evidenţiat păstrarea selectivă a impactului remarcat la formele parentale. Inducerea unor noi izoforme neidentifi cate la formele iniţiale poate fi rezultatul acţiunii factorilor analizati asupra materialului genetic. Diferenţele calitative, constatate în profi lurile polipeptidice ale hordeinelor, denotă posibilitatea inducerii de către virusul mozaicului dungat al orzului separat sau în complex cu razele gama, în dependenţă de specifi cul genotipului şi doza aplicată, a unor restructurări de natură genetică, confi rmate prin datele analizelor citogenetice, ce ar putea determina producerea polimorfi smului proteic.