Articolul precedent |
Articolul urmator |
622 17 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-01-27 22:36 |
SM ISO690:2012 , , BIVOL, Cezara, ELENCIUC, Daniela, BALAN (BATÎR), Ludmila, DJUR (MAXACOVA), Svetlana. Biotehnologii contemporane de cultivare a microalgei Dunaliella Salina. In: Biotehnologii avansate – realizări şi perspective: Simpozionul ştiinţific naţional cu participare internaţională, 24-25 octombrie 2013, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2013, Ediția III-a, p. 74. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Biotehnologii avansate – realizări şi perspective Ediția III-a, 2013 |
||||||
Simpozionul "Biotehnologii avansate – realizări şi perspective" Chişinău, Moldova, 24-25 octombrie 2013 | ||||||
|
||||||
Pag. 74-74 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Teza |
||||||
Beneficiile incontestabile ale microalgei verzi Dunaliella salina se datorează atât capacităţii unicale de rezistenţă a ei la acţiunea diverşilor factori abiotici cît şi capacităţii de sinteză şi acumulare în biomasă a unui conţinut maxim de glicerol şi carotenoizi. Graţie acestui fapt Dunaliella salinaa devenit la momentul actual una dintre cele mai solicitate obiecte ale cercetărilor biotehnologice. Cultivarea dunalielei în prezenţa unor compuşi coordinativi ai Cu(II)ar permite obţinerea unei biomase cu un conţinut înalt de cupru şi substanţe biologic active, iar biomasa dată poate fi utilizată în viitor la obţinerea unor biopreparate cuprucomponente cu un spectru larg de acţiune. Avînd în vedre faptul că unul dintre indicii de bază care caracterizează starea fiziologometabolică a microalgei este productivitatea ne-am propus drept scop studiulinfluenţei unor compuşi coordinativi ai Cu(II) cu fenolaţi substituiţi şi a regimului de iluminare asupra productivităţii microalgei verzi Dunaliella salina la cultivare pe mediul organo-mineral obţinut în baza deşeului lichid rezultat la producerea biomasei de spirulină (mediul MD). Obiect de studiua servittulpina microalgei verzi Dunaliella salina CNM–AV-01, depozitată în Colecţia Naţională de Microorganisme Nepatogene a Institulului de Microbiologie şi Biotehnologie al AŞM. În calitate de stimulatori ai creşterii şi activităţii biosintetice au servit 4 compuşi coordinativi ai Сu(II): RGT-23, RGT-24, RGT-25, RGT-28 cu fenolaţi substituţi, administraţi în mediul de cultivare în concentraţii de 2-6 mg/l. Conform rezultatelor obţinute, în cazul cultivării dunalielei în regim de iluminare intens, cu administrarea compuşilor coordinativi RGT-23, RGT-24, RGT-25, productivitatea a sporitîn medie cu 3-17% faţă de proba martor. Cel mai semnificativ efect stimulator asupra productivităţii l-a manifestat compusul RGT-24, la administrarea căruia în concentraţie de 4mg/l în regim de iluminare intensă productivitatea a fost cu 17% mai înaltă decât în proba martor.Evaluarea în dinamică a creşterii culturii de dunaliela pe mediul organo-mineral suplimentat cu compusul coordinativ RGT-24 timp de 10 zile a evidenţiat faptul că durata lag-fazei de creştere este prelungită şi durează 72 ore. Fenomenul dat este caracteristic culturilor ce se află în procesul de adaptare la condiţiile nespecifice sau noi de viaţă. Astfel, în urma cercetărilor întreprinse putem afirma că compusul coordinativ RGT-24 poate servi în calitate de stimulator al creşterii microalgei D. salina, întrucât la administrarea lui în regim de iluminare intensă, în concentraţie de 4 mg/l, productivitatea se majorează cu 17% faţă de proba martor. |