After a similar previous research (see the journal Art, Audiovisual Arts, 2017), the article takes a look at a series of early works by George Enescu: the lyric scene La vision de Saul, 1895, Ouverture tragique, 1895, Ouverture triomphale, 1896, the cantata L’aurore, 1898, the oratory Ahasverus, 1895, Fantaisie for piano and orchestra, 1898. The literary sources of the adolescent opposites, the architectural and writing particularities, the poles of stylistic attraction towards which he gravitates are analyzed. The author wants to highlight the efforts of the musicians, thanks to whom George Enescu’s “school” compositions have been brought back to the concert stage and played to today’s music-loving audience. Flaviu Mogoşan, Gabriel Bebeşelea, Ciprian Gabriel Pop are among them. Cluj interpreters, those from the Opera and those from the Philharmonic, were also actively involved in the restitutions of Enescu. The journey through the creation of the young Enescu shows us a composer in full formation, with an impeccable technique in the construction and orchestration, with a remarkable symphonic instinct and an innate dramatic sense

După o incursiune similară anterioară (a se vedea Arta, Arte audiovizuale, 2017), articolul ia în vizor un şir de lucrări timpurii ale lui George Enescu: scena lirică La vision de Saul, 1895, Ouverture tragique, 1895, Ouverture triomphale, 1896, cantata L’aurore, 1898, oratoriul Ahasverus, 1895, Fantaisie pentru pian şi orchestră, 1898. Sunt analizate sursele literare ale opusurilor adolescentine, particularităţile arhitectonice şi de scriitură, polii de atracţie stilistică spre care gravitează. Autorul ţine să pună în valoare efortul muzicienilor, graţie cărora compoziţiile „de şcoală” ale lui George Enescu au fost readuse în scena de concert şi redate publicului meloman de astăzi. Printre aceştia se numără Flaviu Mogoşan, Gabriel Bebeşelea, Ciprian Gabriel Pop. În restituirile enesciene s-au implicat activ şi interpreţii clujeni, cei de la Operă şi cei de la Filarmonică. Periplul prin creaţia tânărului Enescu ne arată un compozitor în plină formare, cu o tehnică impecabilă la nivelul construcţiei şi orchestraţiei, cu un remarcabil instinct simfonic şi cu un simţ dramatic înnăscut.