Evenimentele demarate în anul 1812 şi anume stabilirea hotarului pe râul Prut între Imperiul Rus şi cel Otoman a condiţionat o serie de procese de ordin economic, social şi cultural în spaţiul pruto-nistrean. Cel mai vădit aspect a fost intensificarea migraţiei determinat de politica de colonizare a Basarabiei. Din punct de vedere economic un avantaj a servit acordarea de privilegii şi înlesniri negustorilor la exportul de mărfuri în Imperiul Rus. În urma înăbuşirii mişcării eteriste din anul 1821, un număr mare de participanţi, eterişti greci s-au refugiat în Basarabia, fapt condiţionat de politica binevoitoare a autorităţilor ruse. Un izvor în acest sens îl constituie rapoartele vamale basarabene ce ne demonstrează fluxul masiv de persoane ce-au traversat hotarul în perioada dată, număr ce depăşea peste 40 mii de persoane ce au traversat vămile Sculeni, Ismail, Reni, Leova, fugind de represiile otomanilor.

All the events started in 1812, namely the establishment of the border on the river Prut between the Russian and Ottoman Empires had conditioned a series of economic, social and cultural processes on pruto-nistrean space. The most obvious aspect was the intensification of the migration determined by the colonization policy of Bessarabia. From an economic point of view an advantage served to give merchants privileges and facilities to export goods to the Russian Empire. After suppressing the eterist movement in 1821, a large number of participants, the greek eterists have fled in Bessarabia, which was conditioned by the benevolent policy of the Russian authorities. A source in this sense is serving the Bessarabian customs reports that demonstrate a massive flow of people who have crossed the border in the given period, a number exceeding 40000 people who crossed the Sculeni, Ismail, Reni, Leova customs, running away from Ottoman repression.