Teatrul-studio „Guguță” – o experiență underground
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
491 2
Ultima descărcare din IBN:
2022-03-01 10:28
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
792.97(478) (6)
Театр. Сценическое искусство. Драматические представления (521)
SM ISO690:2012
TIPA, Violeta. Teatrul-studio „Guguță” – o experiență underground. In: Studii culturale: . Zilele europene ale patrimoniului cultural, Ed. 1, 26 septembrie 2019, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia "Primex-Com", 2019, Ediția 1, p. 48. ISBN 978-9975-3358-0-5.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Studii culturale
Ediția 1, 2019
Simpozionul "Simpozionul naţional de studii culturale"
1, Chişinău, Moldova, 26 septembrie 2019

Teatrul-studio „Guguță” – o experiență underground

CZU: 792.97(478)

Pag. 48-48

Tipa Violeta
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
Disponibil în IBN: 10 ianuarie 2020


Rezumat

Anii ’90 au debutat sub semnul renașterii naționale, timp când mai mulți artiști au fost provocați de schimbările din societate revizuinduși activitatea sa artistică și direcționând-o în albia valorilor naționale. În acest context se schimbă optica viziunilor artistico-estetice, precum și sfera posibilităților creative. Astfel, apar noi structuri artistice, care nu doar vor completa peisajul cultural al republicii, ci și vor înainta noi formule etico-structurale și conceptuale adecvate timpului. Drept rezultat – fondarea unor noi trupe teatrale. În avangardă se impun actorii-păpușari de la Teatrul Republican de Păpuși „Licurici”, care pledează de mai mult timp pentru un teatru național după formă și conținut. Pentru a nu fi doar activi în vorbe, câțiva actori din trupa română în frunte cu Victor Ștefaniuc, decid să monteze un spectacol care să ne reprezinte identitatea spiritualității noastre naționale. Primul pas în crearea unui nou colectiv artistic a fost montarea în primăvara anului 1989 a spectacolului Ivan Turbincă, după povestea omonima a lui Ion Creangă. E destul de sugestivă această alegere din moștenirea crengiană pentru a pune temelia unui teatru național. Or, spectacolul Ivan Turbincă a devenit un manifest al actorilor, care pledau în apărarea teatrului național, pentru limbă și alfabet, fiind singuri niște „portari” (a la Ivan Turbincă) ai Teatrului de păpuși. Spectacolul devenise un eveniment, având un succes nu doar la publicul din republică, ci și apreciat de critică la diverse festivaluri naționale și internaționale. Atunci se promovează ideea înregistrării trupei cu numele Guguță, căruia la 27 septembrie 1989 i s-a acordat statutul de teatru-studio, fiind subordonat UNITEM-ului. Vom cerceta activitatea acestei echipe de entuziaști care a pus temelia unui viitor edificiu cultural.