Icoane multipartite din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei.
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
656 11
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-09 12:05
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
069.5:7.046.3(478) (9)
Музеи. Постоянные выставки (505)
Объекты и темы художественного изображения. Иконография. Иконология. Детали и отделка. Украшение. Декор. Орнамент (96)
SM ISO690:2012
CHIROŞCA, Adelaida. Icoane multipartite din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei.. In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.: Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 29, 17-18 octombrie 2019, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: 2019, Ediția 29, pp. 54-55.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 29, 2019
Conferința "Conferinţa ştiinţifică a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei."
29, Chişinău, Moldova, 17-18 octombrie 2019

Icoane multipartite din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei.

CZU: 069.5:7.046.3(478)

Pag. 54-55

Chiroşca Adelaida
 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 9 ianuarie 2020


Rezumat

În colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei un loc aparte îl ocupă icoanele ce conservă în câmpul lor compoziţii complexe cu multiple scene iconografice. Cunoscute ca icoane praznicare, icoane hagiografice, icoane cvadripartite, acestea au fost destul de populare atât în Bizanţ cât şi în Rusia. Ele puteau reprezenta sărbătorile bisericeşti, scene din vieţile sfinţilor şi alte subiecte ce constituiau fie un ciclu liturgic, fie un program teologic separat. Nu se cunoaşte cu exactitate perioada apariţiei icoanelor multipartite, dar în secolele XV-XVI asemenea compoziţii erau prezente deja la Novgorod. O largă circulaţie a icoanelor de acest fel se atestă în Rusia în secolele XVIII-XIX, compoziţiile icoanelor multipartite în această perioadă fiind stabilite de regulă de autorii comenzii, imaginile reprezentând sfinţii ce purtau numele celor ce comandau icoanele sau ale membrilor familiei lor. În acest sens se disting atât icoane cu imaginile sfinţilor mucenici, ale făcătorilor de minuni, cât şi icoane cu mai multe tipuri iconografice mariale şi ale sfintelor muceniţe. Astfel, după cum menţionează cercetătorii, se disting icoane destinate pentru femei şi icoane destinate pentru bărbaţi. În astfel de compoziţii scenele puteau fi separate de braţele unei cruci, de o răstignire pictată sau de imaginea unui sfânt, uneori în registrul superior fiind înfăţişate Sfânta Treime sau Cel vechi de zile. Reprezentarea a patru icoane distincte pe o singură suprafaţă putea fi impusă de lipsa de spaţiu în casa creştinului, aceste icoane devenind adevărate iconostase în miniatură. Am ales să prezentăm din patrimoniul muzeului icoanele cvadripartite, ele reprezentând pe un singur suport de lemn fie patru icoane mariale separate, fie una, două sau trei icoane mariale însoţite de arhangheli, de sfinţi aleşi, de cuvioase fecioare etc. Icoanele în mare parte sunt de provenienţă rusească şi datează de la sfârşitul secolului XIX - începutul secolului XX. Dintre icoanele din colecţia muzeului se atestă câteva icoane de rit vechi, acestea deosebindu-se prin gama cromatică aprinsă şi prezenţa multor personaje. Icoanele menţionate sunt introduse în circuitul ştiinţific pentru prima dată, oferind posibilitatea specialiştilor în domeniu, celor interesaţi să se pronunţe în privinţa valorii lor artistice şi istorice.