The dynamics of poverty and its consequences on regional inequalities in Romania
Закрыть
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
736 17
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-12 13:10
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
316.34 (377)
Социальная структура. Общество как социальная система (956)
SM ISO690:2012
CONSTANTIN, Genoveca, RUSNAC, Svetlana. The dynamics of poverty and its consequences on regional inequalities in Romania. In: EcoSoEn, 2019, nr. 3-4, pp. 234-241. ISSN 2587-344X.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
EcoSoEn
Numărul 3-4 / 2019 / ISSN 2587-344X /ISSNe 2587-425X

The dynamics of poverty and its consequences on regional inequalities in Romania

Dinamica sărăciei și consecințele sale asupra inegalităților regionale din România

CZU: 316.34

Pag. 234-241

Constantin Genoveca, Rusnac Svetlana
 
Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
 
Disponibil în IBN: 6 decembrie 2019


Rezumat

Poverty has raised growing interest due to its various spatial aspects and implications. Inequality and poverty represent the main elements targeted by the development strategies, the complex but controversial relationships between them having drawn much attention during the past years, once decision factors understood the importance of the interconnections between them for the success of this process. The purpose of this paper is to emphasize the relationship between poverty and inequality, analyzing the way in which a high degree of social and economic inequality influences the different forms of poverty manifestation. We made use of a three-dimension analysis: actual poverty (as expressed by absolute and relative thresholds), inequality of income distribution and regional distribution of these phenomena. Economic growth and distribution of income are connected through a bidirectional relationship, the incidence of poverty decreasing when economic growth overlaps a stable distribution of incomes. The effects are even more spectacular when the study area records a change for the better in the income distribution with respect to the poor population. Although poverty has diminished, the feeling of poverty remains strong both in relation to the income of other co-nationals and to that of other European countries, Romania continuing to be, unfortunately, one of the poorest countries in EU-28.The investigation carried out revealed the fact that the economic development of the country hasbeen accompanied by a fast decrease in absolute poverty but also by a slight increase in relativepoverty. Romania faced an extremely high poverty risk rate in rural areas, a situation which wascaused by more factors, such as: demography (negative migration balance, aging population),accessibility (lack of infrastructure and difficult access to basic services), education andemployment (low employment rates, high share of those working in agriculture and those workingon a seasonal basis). Instead, cities had values below the European average, which once againproves the important role that regional and sub-regional metropolises play.

Sărăcia reprezintă un interes major datorită diverselor sale aspecte spațiale și implicațiilor acesteia. Inegalitatea și sărăcia reprezintă principalele elemente la care vizează strategiile de dezvoltare, relațiile complexe, dar controversate, care au atras multă atenție în ultimii ani, odată ce factorii de decizie au înțeles importanța interconectărilor dintre ei pentru reușita acestui proces. Cu scopul de a evidenția relația dintre sărăcia și inegalitate, s-a analizat modul în care gradul social ridicat și inegalitatea economică influențează diferitele forme de manifestare a sărăciei, s-a utilizat o analiză în trei dimensiuni: sărăcia reală (exprimată prin absolut și praguri relative), inegalitatea distribuției veniturilor și a distribuției regionale a acestor fenomene. Creșterea economică și distribuția veniturilor sunt conectate printr-o relație bidirecțională, incidența sărăciei scăzând atunci când creșterea economică se suprapune unei distribuții stabile a veniturilor. Efectele sunt și mai spectaculoase atunci când zona de studiu înregistrează o schimbare în mai bine în distribuția veniturilor în raport cu populația săracă. Deși sărăcia s-a diminuat, sentimentul de sărăcie rămâne puternic atât în raport cu veniturile altor conaționali, cât și cu cel al celorlalți Țările europene. România continuă să fie, din păcate, una dintre cele mai sărace țări din UE-28. Ancheta desfășurată a relevat faptul că economia si dezvoltarea țării a fost însoțită de o scădere rapidă a sărăciei absolute, dar și printr-o ușoară creștere a sărăciei relative. România s-a confruntat cu o rată de risc extrem de ridicată de sărăcie în zonele rurale, o situație care a fost cauzată de mai mulți factori, cum ar fi: demografia (soldul negativ al migrației, îmbătrânirea populației), accesibilitate (lipsa infrastructurii și acces dificil la elementele de bază servicii), educație și ocuparea forței de muncă (rate scăzute de ocupare, pondere ridicată a acestora) care lucrează în agricultură și cei care lucrează în mod sezonier). În schimb, orașele au avut valori sub media europeană, ceea ce dovedește încă o dată rolul important pe care îl joacă metropolele regionale și subregionale.

Cuvinte-cheie
poverty indicators, inequality, Dynamics, regional disparities,

indicatori de sărăcie, inegalitate, dinamică, disparităţi regionale