Articolul se referă la excepționala carieră culturală a viței-de-vie, care s-a răspândit din zorii Antichității grecești până în epoca modernă. Asociată cultului lui Dionis, zeul vinului, dar și al plăcerii, promotor al agriculturii, vița-de-vie cunoaște puternice forme de manifestare și în spațiul traco-dacic, în coloniile grecești nord-pontice, precum și în Dacia romană, după cum mărturisesc izvoarele literare antice, textele epigrafice, emisiunile monetare sau diferite reprezentări grafice. Textele vetero- și neotestamentare, având un rol crucial în conturarea profilului nostru spiritual, relevă ipostaza divină a viței-de-vie, evidențiată prin credințe și narațiuni populare pe teme biblice. Bazându-se pe mărturii documentare mai vechi, dar și pe cercetări de teren, autoarea se referă la repere ale calendarului vinicol și pune în discuție seria de credințe, rituri și ansambluri rituale ce animă peisajul nostru etnografic și folcloric. Fiecare etapă din procesul transformării viei în vin este însoțită și sprijinită de un șir de acte magice menite a asigura prosperitatea. Articolul evidențiază potențialul pozitiv al viței-de-vie, o plantă ce integrează un set amplu de valori, pune în valoare, de asemenea, existența unui dialog permanent între gândirea religioasă și cea tradițională, schimbul de valori, resemantizări.

This article refers to the exceptional cultural career of the grapevine, which has spread from the dawn of the Greek Antiquity until the modern era. Associated to the cult of Dionysus, the god of wine but also of pleasure and promoter of agriculture, the grapevine presents powerful forms of manifestation also in the Thracian-Dacian space, North Pontic Greek colonies as well as in the Roman Dacia, as the antique literary sources, epigraphic texts, coin issuing or various graphic representations attest. Vetero- and neotestamentary texts, which have a crucial role in our spiritual configuration, reveal the divine hypostasis of the grapevine, highlighted by folk beliefs and narrations presenting biblical themes. Relying on older documentary sources, but also on field research, the author refers to the climaxes of the viniculture calendar and brings under discussion the sequence of beliefs, rites and ritual ensembles that animate our ethnographic and folkloric landscape. Each stage included in the process of transforming vine into wine is accompanied and supported by a set of magic acts meant to insure prosperity. The article points out the positive potential of the grapevine, a plant that integrates an ample set of values; it also highlights the existence of a permanent dialogue between the religious and the traditional thinking, the exchange of values or the re-semantization.