Experienţa ţărilor Uniunii Europene demonstrează că voluntariatul poate fi implementat şi valorificat în toate sferele socialului. Acesta le oferă tinerilor şi adulţilor o modalitate eficientă de a fi împreună, de a lucra în comun, valorile de bază fiind încrederea şi respectul reciproc. Mai mult, se susţine că natura voluntariatului colectiv contribuie semnificativ la dezvoltarea conştiinţei sociale şi a comunităţilor implicate. Factorul comun împărtăşit de organizaţiile de voluntari este datoria fiecărui participant faţă de bunăstarea comună sau publică, raţiune pentru care acestea lucrează în beneficiul celorlalţi. Formarea tinerilor voluntari în contextul pedagogiei sociale, ca orice formare, trebuie să cuprindă următoarele planuri: planul cunoştinţelor, fiind vizată îmbogăţirea acestora; planul acţiunii, fiind vizată dezvoltarea competenţelor practice; planul personalităţii, fiind vizată dezvoltarea propriei persoane; planul social, fiind vizată dezvoltarea competenţelor sociale.

EU experience shows that volunteering may be involved and explored in all aspects of society and social life. It offers young people as well as adults an efficient way of spending time together while working for a common cause, being guided by such basic values as mutual trust and respect. Moreover, by its very nature collective volunteering makes a significant contribution to the development of social consciousness and of the communities involved in volunteering. The common factor shared by all volunteering organizations is every participant’s duty towards common or public wellbeing, the very rationale of their work for the benefit of others. Like any training, the training of young volunteers in the context of social pedagogy ought to touch upon certain levels: knowledge, meaning the gathering and enhancing of knowledge; action, meaning the development of practical skills; personality, meaning personal development; and the social level, meaning the development of social skills.