Detectarea speciei de fitoplasmă ce infectează genotipurile de Solanum lycopersicum pe loturile experimentale ale IGFPP
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
604 3
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-29 23:19
SM ISO690:2012
БАХШИЕВ, Айгюль. Detectarea speciei de fitoplasmă ce infectează genotipurile de Solanum lycopersicum pe loturile experimentale ale IGFPP. In: Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti:: Ştiinţe ale naturii şi exacte Științe juridice și economice, 21-22 aprilie 2016, Chişinău. Chişinău, 2016: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2016, SNE, SJE, pp. 7-8.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti:
SNE, SJE, 2016
Sesiunea "Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti: "
Chişinău, Moldova, 21-22 aprilie 2016

Detectarea speciei de fitoplasmă ce infectează genotipurile de Solanum lycopersicum pe loturile experimentale ale IGFPP


Pag. 7-8

Бахшиев Айгюль
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 12 mai 2019


Rezumat

Candidatus Phytoplasma solani este o bacterie fără perete celular, care infectează un spectru larg de plante şi culturi agricole, aproximativ 300 de specii atât în Europa cât şi pe alte continente. Ea cauzează mari piederi economice datorită scăderii calităţii şi a productivităţii culturilor. Un obstacol în studierea fitoplasmei îl constituie imposibilitatea cultivării în condiţii in vitro, totodată, şi metodele imuno-fermentarive nu sunt mereu eficiente în determinarea fitoplasmei. Însă datorită dezvoltării metodelor moleculare, aceasta a devenit posibilă. Studiul fitoplasmei s-a realizat pentru prima dată în Republica Moldova, fiind un subiect actual în comunitatea ştiinţifică. Scopul principal al cercetării l-a constituit determinarea speciei de fitoplasmă care infectează soiurile şi liniile de tomate din cadrul câmpurilor RM. Pentru aceasta au fost folosiţi primeri specifici genei Chaperonin. Cea mai răspândită fitoplasmă la tomate este Candidatus Phytoplasma solani, apoi Ca. P. asteris. Au fost testate două perechi de primeri pentru Ca. P. solani cpn421F/cpn421R şi cpn200F/ cpn200R şi o pereche pentru Ca. P. asteris cpnA261F. Pentru realizarea PCR, au fost utilizaţi perechi de primeri, care permit efectuarea nested-PCR pentru identificarea patogenului cu o precizie mai înaltă. În cadrul cercetării au fost utilizate soiuri şi hibrizi de tomate din colecţia Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor. Toate genotipurile au fost crescute în condiţii de câmp. Pentru extragerea moleculelor de ADN, au fost folosite frunzele tinere. Izolarea ADN-ului s-a realizat cu ajutorul ADN-sol. Iniţial însă s-a determinat prezenţa fitoplasmei în probele cercetate cu primeri nespecifici ribozomali. Astfel, conform rezultatelor obţinute cu primerii nespecifici, soiurile Milenium şi Prestij au fost infectate, iar Jubiliar 60/20 nu a fost infectat. Pe baza rezultatelor obţinute au fost selectate soiuri pentru determinarea speciei de fitoplasmă ce infectează tomatele. Rezultatele au clarificat că patogenul care infectează plante de tomate în câmpurile IGFPP este Candidatus Phytoplasma solani. Aceasta a fost demonstrat utilizând primeri specifici din gena Chaperonin şi ADN din trei soiuri de tomate (Fig.1). Soiul Jubiliar 60/20 n-a dat amplificare, dar soiurile Milenium şi Prestij au amplificat cu ambele perechi de primeri cpn din Ca. P. solani (cpn421 F/R şi cpn200 F/R) şi n-au dat amplificare cu cpnA261 F/R din Ca. P. asteris. Fig. 1. Rezultatele amplificării ADN cu perechi de primeri din gena Chaperonin Utilizarea ADN-ului extras dintr-o singură plantă a soiurilor infectate necesită efectuarea PCR nested (Fig.2). Runda I (primeri cpn421 F/R) nu a arătat infecţia fitoplasmică, care a fost demonstrată în runda II (primeri cpn200 F/R). Fig. 2. Rezultatele amplificării ADN extras cu primerii din gena Chaperonin: 1, 2 – numărul plantei soiului / liniei de tomate folosite