Unele abordări cu privire la studierea diferențierilor sociodemografice ale fertilității
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
511 8
Ultima descărcare din IBN:
2023-11-10 13:34
SM ISO690:2012
GRIGORAŞ, Ecaterina. Unele abordări cu privire la studierea diferențierilor sociodemografice ale fertilității. In: Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători, Ed. 4, 10 martie 2015, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2015, Ediția 4, T, p. 146.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători
Ediția 4, T, 2015
Conferința "Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători"
4, Chișinău, Moldova, 10 martie 2015

Unele abordări cu privire la studierea diferențierilor sociodemografice ale fertilității


Pag. 146-146

Grigoraş Ecaterina
 
Institutul Naţional de Cercetări Economice al AŞM
 
Disponibil în IBN: 18 februarie 2019



Teza

În prezent nașterea unui copil este cel mai des un rezultat al alegerii raționale, multitudinea factorilor sociodemografici, economici și culturali determină comportamentul reproductiv al familiilor. Printre cei mai semnificativi se evidențiază nivelul de educație al mamei, implicarea în activitatea economică, mediul de reședință, apartenența etnică. Un șir de cercetări au demonstrat existența unor corelații semnificative dintre diferite caracteristici ale femeilor și fertilitatea descendentă. Astfel, rolul caracteristicilor socio-economice ale femeilor (Kulu H., 2007), cum ar fi angajarea acestora în câmpul muncii (Andersson 2000, Engelhardt și colab., 2004), nivelul educației, mediul de reședință (Hoem și colab. 2006a, 2006b), precum și atitudinea rolurilor de gen (Surkyn și Lesthaeghe 2004, Van de Kaa 2001), au fost de asemenea implicate în explicarea intențiilor și comportamentul reproductiv. Nivelul de studii exercită o presiune descendentă asupra fertilității, deoarece deschide oportunități pentru femei, dincolo de rolul matern (Kravdal 1992). Mediul urban-rural înregistrează diferențe semnificative a fertilității, ratele de fertilitate sunt percepute a fi semnificativ mai mici în mediul urban și mai înalte în mediul rural (Kulu 2007). Studiile europene demonstrează că fertilitatea suburbană contemporană continuă să fie mai mare decât în mediul urban și, în unele cazuri, chiar mai mare decât în mediul rural. Kulu și colab. arată că în țările nordice rata fertilității în suburbiile orașelor și orașelor mici au crescut aproape ca cele din mediul rural (2007a).