Articolul evidenţiază cele mai importante etape ale evoluţiei televiziunii moldoveneşti, începând cu deschiderea postului din 1958 şi până în prezent. Timp de şase decenii, acest mijloc de comunicare în masă a cunoscut perioade de glorie, dar şi de criză, confruntându-se cu probleme de ordin ideologic şi social.  În anii ’50-’60 ai secolului trecut, când arta şi cultura Moldovei intrase în faza dezgheţului hruşciovist, TVM se afla la etapa tatonărilor şi a constituirii unei comunicări audiovizuale. Din 1970, TVM va fi supusă unor restricţii ideologice, devenind, în primul rând, un propagandist al ideologiei oficiale. „Perestroika” gorbaciovistă modifică politica televiziunii. Profitând de liberalizare, în 1990, TVM devine Televiziune Naţională, schimbându-şi radical reperele conceptuale. Însă în 1994 se revine la televiziunea de stat, ceea ce echivalează cu un regres. Globalizarea şi concurenţa cu posturile private îşi pun amprenta asupra specificului artistico-estetic al emisiunilor.  Astăzi, în condiţiile tehnicilor şi tehnologiilor performante, ale saturării maxime a spaţiului cultural-informaţional, prestaţia televiziunii din Republica Moldova trebuie reconsiderată din punct de vedere formal şi conţinutistic şi ajustată la cerinţele consumatorului contemporan.

The article highlights the most important stages in the evolution of the Moldovan television, starting with the opening of the station in 1958 up to the present. For six decades, this media has experienced glory and crisis times, facing ideological and social problems.  In the 50s-60s of the last century, when the Moldavian art and culture entered the Khrushchev thaw period, TVM was at the stage of exploration and the establishment of an audiovisual communication. Since 1970, TVM was subjected to ideological restrictions, becoming primarily a propagandist of the official ideology. Gorbachev’s “Perestroika” changes the TV policy. Taking advantage of liberalization, in 1990, TVM became the National Television, radically changing its conceptual landmarks. In 1994, it returned to the status of state television, which is equivalent to a regression. Globalization and competition with private stations leave their print on the artistic and aesthetic aspects of the programs.  Today, in the conditions of performing techniques and technologies, the maximum saturation of the cultural-informational space, the television performance in the Republic of Moldova needs to be reconsidered from the point of view of form and content and adjusted to the requirements of the contemporary consumer.