Studiul de faţă relevă apariţia fenomenologiei muzicale în contextul globalizării şi mutaţiilor paradigmei culturale a secolelor XX–XXI, având în vedere schimbările din muzica occidentală din Europa de Vest. În Republica Moldova, domeniile semioticii aplicate sau fenomenologiei muzicale reprezintă un câmp nou de investigaţie. Explorarea fenomenologică a muzicii nu se rezumă la dimensiunea esteticului, implicând cunoştinţe ample şi analiza în profunzime a actului muzical. În prezenta cercetare este evidenţiată necesitatea investigaţiilor interdisciplinare pe acest palier de sondare ştiinţifcă, sunt menţionate primele elaborări în direcţia de cercetare a fenomenologiei muzicale din literatura de specialitate, punctând diverse perspective de cercetare fenomenologică a actului sonor, inclusiv în muzica contemporană academică, cu aplicabilitate în muzica electroacustică. În analiza muzicii ca fenomen, se conturează problematica vastă – în desprinderea unei metode de caracterizare a experienţei estetice, ţinând cont de dimensiunile corporale afective, temporale, spaţiale şi culturale ale muzicii/artei. Astfel, apelarea la instrumentarul fenomenologic va oferi perspective noi în investigarea actului muzical creativ, interpretativ şi de receptare.

The present study reveals the emergence of musical phenomenology in the context of the globalization and mutations of the cultural paradigm of the XX–XXI centuries, considering the changes in the Occidental music from Western Europe. In the Republic of Moldova, the fields of applied semiotics or of musical phenomenology represent a new area of investigation. The phenomenological exploration of music is not limited to the aesthetic dimension, involving extensive knowledge and in-depth analysis of the musical act. The present research highlights the necessity of interdisciplinary investigations of this scientific field. The first elaborations in the research of the musical phenomenology are mentioned, pointing out various perspectives of phenomenological research of music, including in the contemporary academic music, with references to electroacoustic music. In the analysis of music as a phenomenon, the vast problematics emerges –in the detachment of a method of characterizing the aesthetic experience, the emotional, temporal, spatial and cultural dimensions of music/art are taken into account. Thereby, the use of the phenomenological approach will provide new perspectives into the investigation of the creation, interpretation and perception of music.