Urbanismul din RSSM prin prisma reglementărilor statale (1944–1952)
Закрыть
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
631 13
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-24 00:20
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
711.4(478)(091)"1944-1952" (1)
Планировка. Районная и городская планировка. Планировка в масштабе страны. Ландшафтная и садово-парковая архитектура (183)
SM ISO690:2012
OSTAPOV, Alina. Urbanismul din RSSM prin prisma reglementărilor statale (1944–1952). In: Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos”, 2018, nr. 3(50), pp. 137-144. ISSN 1857-0461.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos”
Numărul 3(50) / 2018 / ISSN 1857-0461 /ISSNe 2587-3687

Urbanismul din RSSM prin prisma reglementărilor statale (1944–1952)

Urbanism in the MSSR in terms of state regulations (1944–1952)

CZU: 711.4(478)(091)"1944-1952"

Pag. 137-144

Ostapov Alina
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
Disponibil în IBN: 1 decembrie 2018


Rezumat

Primii ani ai arhitecturii postbelice se caracterizează prin restructurarea administraţiei oraşelor republicii, conform reglementărilor noului regim politic. Principiul de bază era controlul absolut al domeniului respectiv. Imaginea urbanistică se schimbă în funcție de politicile ideologice ale puterii centrale. Organismele urbanistice se dezvoltă prin diferenţiere zonală, o atenţie specială acordându-se centrelor, acestea fiind prioritare. Parcelarea se elaborează în funcție de suprafaţă, înălţime, tipologiile constructive şi în raport cu densitatea populaţiei, în final, unii parametri fiind diferiţi de cei iniţiali propuşi. Aspectul spaţial se caracterizează prin divizarea în cartiere de dimensiuni largi, cu artere magistrale, ale căror fronturi laterale erau strict coordonate. Termenii de elaborare a proiectelor erau cea mai importantă problemă, aceştia fiind permanent prelungiţi de administraţie. Motivul principal fiind lipsa unei organizaţii geodezice şi necesitatea colaborării cu organizaţiile contractante, care „nu întotdeauna îşi îndeplineau obligativităţile” [3]. Urbanismul perioadei anilor 1944–1952 este marcat de activitatea arhitecţilor A. V. Şciusev, V. Alexandrov, I. Şmurun, L. B. Bronfman, V. P. Mednic, P. N. Ragulin, N. A. Gulavskii, R. E. Kurţ, V. A. Voiţehovshii, V. F. Smirnov şi alţii.

The first years of post-war architecture are characterized by the restructuring of the administration of the cities of the republic, according to the regulations of the new political regime. The basic principle was the absolute control of that domain. The urban image changes according to the ideological policies of the central power. Urban organisms are developed by spatial differentiation, with special attention being given to centers, which are more of a priority. The plotting is elaborated depending on the surface, the heights, the constructive typologies and the density of the population. Finally, some parameters are different from the initial ones proposed. The spatial aspect is characterized by division into large districts with highways, whose side fronts were strictly coordinated. The terms of project elaboration were the most important issue, and these were permanently prolonged by the administration. The main reason being the lack of a strong geodetic organization and the need for collaboration with contracting organizations that „did not always meet their obligations” [3]. Urbanism of the 1944–1952 period is noted by the architects A. V. Şciusev, V. Alexandrov, I. Şmurun, L. B. Bronfman, V. P. Mednic, P. N. Ragulin, N. A. Gulavski, R. E. Kurţ, V. A. Voiţehovshi, V. F. Smirnov and others.

Cuvinte-cheie
RSSM, urbanism, reabilitare,

arhitect principal, legislaţie.