Reconstituirea vieții cotidiene a locuitorilor așezării getice fortificate Saharna „La Revechin”
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
1115 7
Ultima descărcare din IBN:
2022-03-30 15:07
SM ISO690:2012
LEVINSCHI, Alexandru. Reconstituirea vieții cotidiene a locuitorilor așezării getice fortificate Saharna „La Revechin”. In: Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare, Ed. 1, 30 octombrie 2018, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Institutul Patrimoniului Cultural, 2018, pp. 45-46. ISBN 978-9975-84-058-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare 2018
Conferința "Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare"
1, Chișinău, Moldova, 30 octombrie 2018

Reconstituirea vieții cotidiene a locuitorilor așezării getice fortificate Saharna „La Revechin”


Pag. 45-46

Levinschi Alexandru
 
Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 9 noiembrie 2018



Teza

Situl fortificat Saharna „La Revechin” este remarcat prin faptul că prin cercetările arheologice multianuale a fost dezvelit succesiv pe circa a cincea parte din suprafața incintei, in care au fost documentate multe complexe locative, meșteșugărești, de uz cotidian, menajer, precum și un bogat set de obiecte și vase ceramice. Important este că piesele grecești de import ne atestă locuirea neintreruptă in acest sit timp de aproape două veacuri – de la sfarșitul sec. VI și pană undeva spre sfarșitul sfertului trei al sec. IV a.Chr. Complexele descoperite denotă faptul că drept loc de trai serveau locuințele de suprafață alipite una de alta, care aveau drept perete din spate peretele intern al zidului ce limita pe semicerc incinta așezării. Pe perioada caldă a anului viața cotidiană se desfășura in preajma acestor locuințe, unde au fost documentate resturi ale bucătăriilor in aer liber, care aveau, cel puțin, niște construcții de protectie cu acoperiș. In spatele lor, spre centrul incintei, erau amenajate și construcții gospodărești cu baza adancită in sol, care, probabil, erau folosite pentru păstrarea unor rezerve de produse, tot acolo fiind efectuată și rașnirea boabelor. Nu este exclus ca unele din aceste complexe să fi fost utilizate chiar pentru intreținerea animalelor de casă (a porcilor?). La momentul apariției in cadrul comunității a meșterului-fierar, atelierele specializate de confecționare a obiectelor din fier și metale colorate au fost amenajate in partea centrală a incintei, aproape de marginea abruptă a malului inalt al Nistrului, pentru a asigura tirajul necesar cuptoarelor. Odată cu creșterea numărului populației, o parte din locuitori și-au construit locuințe in afara incintei fortificate. Cat privește ocoalele de vite – pentru oi, vite mari cornute și cai, ele mai degrabă erau amenajate undeva la o distanță apreciabilă in afara așezării.