Aspecte din istoria logodnei în Țara Moldovei în sec. al XVII-lea – înc. sec. al XIX-lea
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
1235 15
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-14 21:35
SM ISO690:2012
FELEA, Alina. Aspecte din istoria logodnei în Țara Moldovei în sec. al XVII-lea – înc. sec. al XIX-lea. In: Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare, Ed. 1, 30 octombrie 2018, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Institutul Patrimoniului Cultural, 2018, p. 35. ISBN 978-9975-84-058-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare 2018
Conferința "Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare"
1, Chișinău, Moldova, 30 octombrie 2018

Aspecte din istoria logodnei în Țara Moldovei în sec. al XVII-lea – înc. sec. al XIX-lea


Pag. 35-35

Felea Alina
 
Institutul de Istorie al AŞM
 
Disponibil în IBN: 8 noiembrie 2018



Teza

Comunicarea se va axa pe un aspect din istoria familiei din Țăra Moldovei in sec. XVII–inc. sec. al XIX-lea – instituția logodnei. Logodna preceda căsătoria, care era unul dintre izvoarele constituirii familiei. In comunicare se vor analiza noțiunea de logodnă, cerințele de fond pentru a fi incheiată o logodnă, motivația, ceremonia etc. De asemenea se va arăta că unele logodne (apoi căsătorii) se incheiau din anumite interese, de ex. politice, precum se intamplă la 1729 in prima domnie a lui Grigore II Ghica, cand domnul face logodna fiului său mai mare Scarlat cu Safta, fiica lui Iordache Cantacuzino, vel spătar, nepot de frate al lui Ilie Cantacuzino, Iordache fiind cumnatul fostului domn Mihai Racoviţă. Logodna a fost binecuvantată de mitropolitul de Sida, Nichifor, aflat la Deleni. Se va analiza terminologia referitoare la persoanele ce mijloceau incheierea logodnei, care in documentele perioadei cercetate sunt intalnite sub numele de pețitori, staroste și mijlocitor. De exemplu, la 20 iulie 1763 se pomenește logodna Nastasiei, fiica lui Miron Hancu, cu căpitanul Neculai Iaconi, menționandu-se că i s-a dat „inaintea starostilor a treia parte din tot satul Săcăreni și cu vad de moară, și cu livezi”. La logodnă se făceau daruri și se stabilea zestrea. Sandul Costrăș, fiul Aniței care a fost fiica lui Ioniță Lența, dă surorii sale Ruxanda, logodită cu Andrei Pădure, cateva părți mici in Boianciuc și Ciucur Mic, la 13 ianuarie 1794. Din obiceiul logodnei face parte și schimbul de inele. După cum menționează Constanța Ghițulescu, pe langă valoarea simbolică – cea de confirmare a unui acord, inelul avea o deosebită valoare economică, pretul acestuia echivaland cu costul unor averi. Astfel, inelul ce s-a dat la logodna fiicei lui Todiraș Iordache, vel vistier, cu Vasilache, fiul lui Gavriliță Hatmanul in 1678, era cu diamant și costa 150 lei.