Au fost cercetate particularităţile înfrunzirii descendenţilor stejarului pedunculat (Quercus robur L.) de provenienţă ecologică diferită. S-a demonstrat că frecvenţa distribuţiei desfacerii frunzelor la puieţii stejarului pedunculat proveniţi din diferite zone ecologice este întâmplătoare, specifică şi deosebită. De-a lungul anilor se menţine variaţia distribuţiei zilei aşteptate a înfrunzirii şi a mediei ponderate a sumei temperaturilor pozitive în perioada de înfrunzire, fapt ce consemnează că descendenţii fiecărei provenienţe se caracterizează prin gene specifice. În plus, caracteristicele provenienţelor investigate în ceea ce priveşte desfacerea frunzelor la descendenţi reflectă într-o măsură importantă specificul genotipurilor arborilor seminceri din staţiunile forestiere de unde a fost recoltată ghinda. În interiorul familiilor genetice investigate a fost surprinsă o variabilitate accentuată în ceea ce priveşte iniţierea şi durata procesului de înfrunzire a puieţilor. Fenomenul evidenţiat denotă manifestarea eterogenităţii genetice pentru o suficientă adaptare a descendenţilor la variaţia fluctuaţiilor factorilor climatici de-a lungul anilor în acelaşi habitat, ceea ce asigură sporirea viabilităţii supravieţuirii stejarilor.

The peculiarities of the pedunculate oak leaves (Quercus robur L.) descendants of different ecological origin, were researched. It was demonstrated that the frequency of distribution of leaf spreading to pedunculate oak saplings coming from different ecological areas is random, specific and distinct. Over the years the variation in the distribution of the expected day of the leaf, and the weighted average of the positive temperatures sum during of leaf, are is maintained fact which notes that the descendants of each provenance is characterized by specific genes. Furthermore, the characte-ristics of the investigated provenance on the leaf growing in descendants reflect to a significant extent the genotype specificity of the seed tree in the forest resorts where the acorn was harvested. Among the investigated genetic families, an increased variability was observed in the initiation and duration of the seedling process. The underlying phenomenon denotes the manifestation of genetic heterogeneity for a sufficient adaptation of the progeny to variations in climatic factors over the years in the same habitat, which ensures the survival of the oaks viability.