Aspectul motivaţional metonymic la componentele unităţilor polilexicale stabile
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
627 5
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-23 00:10
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
81'1'373 (4)
Языкознание и языки. Лингвистика (5046)
SM ISO690:2012
SAVIN-ZGARDAN, Angela. Aspectul motivaţional metonymic la componentele unităţilor polilexicale stabile. In: Filologia modernă: Realizări şi perspective în context european, Ed. Ediţia a X-a, 20 octombrie 2016, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Institutul de Filologie, 2017, Ediția 10, pp. 156-163.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Filologia modernă: Realizări şi perspective în context european
Ediția 10, 2017
Conferința "Filologia modernă: Realizări şi perspective în context european"
Ediţia a X-a, Chișinău, Moldova, 20 octombrie 2016

Aspectul motivaţional metonymic la componentele unităţilor polilexicale stabile

CZU: 81'1'373

Pag. 156-163

Savin-Zgardan Angela
 
Institutul de Filologie al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 10 septembrie 2018


Rezumat

Una dintre motivaţiile de transformare semantică a unităţilor polilexicale stabile constă în deplasarea de sens a componentelor lor. Majoritatea unităţilor frazeologice noi apar în rezultatul modificării sensurilor îmbinărilor libere de cuvinte, iar a locuţiunilor − în urma trecerii îmbinării libere de cuvinte în îmbinări stabile de pe axa sintagmatică pe axa paradigmatică. Prin schimbarea sensului se înţelege orice deviere a semanticii care duce la pierderea sensurilor proprii ale componentelor unităţilor polilexicale stabile şi la apariţia unor noi sensuri, realizate numai la unitatea dată. Deşi unităţile polilexicale stabile (în speţă unităţile frazeologice) apar pe bază de imagini, mai târziu, la etape anumite şi sub influenţa unui şir de factori lingvistici, întâi de toate ai celor semantici, ele pot să-şi piardă caracterul de imagine. În cazul dat are loc demotivaţia lor. Astfel se explică existenţa unităţilor polilexicale stabile cu imagine şi a celor fără imagine.

L’une des motivations de la transformation sémantique des unités polylexicales stables consiste dans le déplacement de sens de leurs composants. La plupart des nouvelles unités phraséologiques apparaissent suite aux changements de sens des combinaisons libres des mots, et la plupart des locutions –suite au passage de la combinaison libre de mots à la combinaison stable, de l’axe syntagmatique à l’axe paradigmatique. On comprend par le changement de sens tout écart de la sémantique qui entraîne la perte du propre sens des composants des unités polylexicales stables et mène la création des nouveaux sens, qui ne se produisent que pour cette unité. Bien que les unités polylexicales stables (dans ce cas, les unités phraséologiques) apparaissent en s’appuyant sur les images, plus tard, à certaines étapes et sous l’influence d’un certain nombre de facteurs linguistiques, tout d’abord de la sémantique, elles peuvent perdre leur caractère de l’image. Dans ce cas se produit leur démotivation... Ceci explique l’existence des unités polylexicales stables avec image et des celles sans-image.

Cuvinte-cheie
unităţile polilexicale stabile, motivaţia, demotivaţia, metonimia