Gîndirea critică, abordată la nivel de concept pedagogic operaţional, defineşte capacitatea celui ce învaţă de a valorifica resursele sale cognitive, metacognitive, dar şi noncognitive (motivaţionale etc.) la un nivel superior. Aceasta permite îndeplinirea obiectivelor specifice activităţii de instruire, exprimate în termeni psihologici de competenţe de analiză, sinteză şi evaluare critică. Formarea gîndirii critice este realizabilă la toate nivelurile sistemului şi ale procesului de învăţămînt prin dezvoltarea sensului critic în studiul tuturor materiilor şcolare, în ansamblul activităţilor educative. Aplicarea gîndirii critice în proiectarea curriculară a lecţiei este realizată prin promovarea mai multor modele pedagogice. Modelul Evocare – Realizare a sensului – Reflecţie valorifică, în spirit critic, cele trei etape necesare în orice „scenariu didactic” construit la nivelul continuităţii între: evaluarea iniţială – predarea-învăţarea-evaluarea continuă – evaluarea finală.

Critical thinking, approached at the level of operational pedagogical concept, defines the learner`s ability to improve its cognitive, metacognitive, and noncognitive (motivational etc.) resources at a higher level. This enables to achieve specific objectives of the learning activity, expressed in terms of psychological competences of analysis, synthesis and critical evaluation. The cultivation of critical thinking is achievable at all levels of the educational system and didactic process and by developing critical sense in study of all school materials in all educational activities. Applying critical thinking in designing the curricular lesson is achieved by promoting various pedagogical models. The Evocation – Realization of meaning – Reflection model valorizes, in critically spirit, three steps in any „didactic scenario” built at the continuity between: initial assessment – continuous assessment – the final assessment.