Unele particularităţi epidemiologice şi managementul antibioticoterapiei infecţiilor septico-purulente in endoprotezarea articulaţiilor coxofemurale şi de genunchi
Закрыть
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
1266 4
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-13 17:54
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
616.728.2/.3-089.844-036.22-085 (1)
Нервная система. Невропатология. Неврология (469)
SM ISO690:2012
TARAN, Anatolie. Unele particularităţi epidemiologice şi managementul antibioticoterapiei infecţiilor septico-purulente in endoprotezarea articulaţiilor coxofemurale şi de genunchi. In: Arta Medica , 2017, nr. 2(63), pp. 19-22. ISSN 1810-1852.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Arta Medica
Numărul 2(63) / 2017 / ISSN 1810-1852 /ISSNe 1810-1879

Unele particularităţi epidemiologice şi managementul antibioticoterapiei infecţiilor septico-purulente in endoprotezarea articulaţiilor coxofemurale şi de genunchi
CZU: 616.728.2/.3-089.844-036.22-085

Pag. 19-22

Taran Anatolie
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
 
Disponibil în IBN: 12 septembrie 2017


Rezumat

Analiza fișelor medicale ale pacienților endoprotezaţi in secțiile de ortopedie ale IMSP SCTO, in perioada 2011-2015, au constatat diverse complicații septicopurulente la 37 (5,36%) pacienți spitalizați in secția chirurgie septică. Totodată, analizand pacienții endoprotezaţi cu diverse ISP, constatăm că durata perioadei de incubație constituie, in medie, aproximativ 18 luni. In rezultatul investigației bacteriologice au fost depistate 33 tulpini de microorganisme, ceea ce demonstrează natura polietiologică a focarelor de infecții nosocomiale. La 40% din cei investigați, din focarele septico-purulente au fost decelate de la 2 pană la 3 tulpini de microorganisme. Rezistența totală la toate grupurile de antibiotice a fost constatată in 28,6% cazuri, iar sensibilitatea – 71,4%. Material și metode Studiul descriptiv analizează, incidența infecțiilor nosocomiale declarate, dar și a celor nedeclarate, in urma analizei retrospective a foilor de observație. Concluzii Infecțiile septico-purulente s-au diagnosticat in 5,36% cazuri la 100 de operații. Predomină microorganismele gram pozitive, care constituie 75,75% din totalul de microorganisme decelate, gram negative – 24,25%, S. epidermidis, S. aureus, S. hemoliticus, P. aeroginosa, E. coli. O sensibilitate mai pronunțată la antibiotice prezintă microorganismele din genurile Stafilococcus

The analysis of medical records of patients with endoprosthesis treated in the orthopaedic departments of PMSI CHTO, during 2011-2015, showed various septic-purulent complications in 37 (5.36%) patients, hospitalized in the department of septic surgery. However, analyzing the prosthesis patients with various septic-purulent infections, we found that the incubation period is on average about 18 months. As a result of bacteriological study, 33 bacterial strains were detected, which demonstrates the polyetiologic nature of nosocomial infections. In 40% of those who were investigated, were found 2 to 3 strains of bacteria. The total resistance to all groups of antibiotics was observed in 28.6% of cases, sensitivity – 71.4%. Material and methods Descriptive study examines the incidence of declared nosocomial infections, but also of those undeclared, by a retrospective review of medical records. Conclusion Septic-purulent infections were found in 5.36% cases for 100 surgeries. There were mainly Gram-positive infections, which represented 75.75% of the total number of microorganisms detected, Gram negative – 24.25%, S. epidermidis, S. aureus, S. hemoliticus, P. aeroginosa, E. coli. A better sensitivity to antibiotics were found in microorganisms of Staphylococcus and Streptococcus genus, including S. aureus (91.82%), S. epidermidis (76%), S. aeroginosa (85.7%), Acinetobacter (75%), E. coli (31.3%), P. aeroginosa (16%).

Cuvinte-cheie
infecții septico-purulente nosocomiale și endoprotezări, supraveghere epidemiologică și control.,

particularități epidemiologice, factori de risc, antibioticorezistenţa microbiană