Fondul organologic românesc din epoca veche și cea medievală: atestări arheologice
Закрыть
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
1088 9
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-20 16:44
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
904:781.24(498) (1)
Kультурные остатки исторических времен (142)
Музыка (1808)
SM ISO690:2012
GHILAŞ, Victor. Fondul organologic românesc din epoca veche și cea medievală: atestări arheologice. In: Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos”, 2017, nr. 2(45), pp. 135-139. ISSN 1857-0461.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos”
Numărul 2(45) / 2017 / ISSN 1857-0461 /ISSNe 2587-3687

Fondul organologic românesc din epoca veche și cea medievală: atestări arheologice
CZU: 904:781.24(498)

Pag. 135-139

Ghilaş Victor
 
Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 11 august 2017


Rezumat

The article proposes to disclose the presence of the old organological fund in the musical practices of the communities from the Carpathian-Danubian-Pontic areas, viewed through the prism of pictographic and material samples found in the reference area by archaeologists. The analyses undertaken are in support of the idea that musical instruments went with the musicianship, with a wide range of uses and functions in various spheres of the everyday life of the natives – army life, spiritual life, religious rites and popular ceremonies, rhythmic and melodic support of the dance. Also, it can be inferred that for such practices they were not only claiming various musical instruments, but also large repertoires. The wide range of the aerophones in the organological heritage also shows the main community pursuits - agricultural work and shepherding - which has left its mark on the use of these tools.

Articolul își propune să dezvăluie prezența fondului organologic vechi în practicile muzicale ale comunităților din cuprinsul carpato-danubiano-pontic, văzut prin prisma probelor de ordin pictografic și material, descoperite în spațiul de referință de către arheologi. Analizele întreprinse vin în sprijinul ideii că instrumentele muzicale au mers în pas cu arta muzicală, având o gamă largă de utilizări și funcții în diferite sfere ale vieții cotidiene a localnicilor – viața de arme, viața spirituală, desfășurarea ritualurilor religioase și a ceremoniilor populare, susţinerea ritmică şi melodică a dansurilor etc. De asemenea, se poate deduce că pentru astfel de practici reclamau nu doar instrumente muzicale diverse, ci și repertorii bogate. Ponderea ridicată a aerofonelor în patrimoniul organologic denotă și îndeletnicirile comunitare principale – munca agricolă și păstoritul –, care și-a lăsat amprenta asupra folosirii acestor instrumente.

Cuvinte-cheie
aulos, flaut, fond organologic, instrumente aerofone, vestigii arheologice