Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
815 12 |
Ultima descărcare din IBN: 2022-12-29 20:28 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
341.462 (3) |
Международное уголовное право (168) |
SM ISO690:2012 DORUL, Olga. Consecration normative de la responsabilite individuelle penale au niveau international. In: Revista Institutului Naţional al Justiţiei, 2017, nr. 1(40), pp. 42-46. ISSN 1857-2405. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista Institutului Naţional al Justiţiei | ||||||
Numărul 1(40) / 2017 / ISSN 1857-2405 | ||||||
|
||||||
CZU: 341.462 | ||||||
Pag. 42-46 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Les horreurs des deux guerres mondiales, déplorés par l’entière société internationale, avaient pour conséquence inévitable la mise en place du mécanisme concernant l’engagement de la responsabilité internationale des personnes qui ont commis des crimes de guerre. Les statuts des deux tribunaux militaires internationaux établis après la Seconde Guerre mondiale ont constitué le fondement de la branche du droit international pénal. Parmi les principes reconnus par les statuts des tribunaux un rôle essentiel revient au principe de la responsabilité internationale pénale individuelle. La consécration juridique de la responsabilité internationale pénale individuelle à l’époque a marqué une «révolution» en droit international public. Aujourd’hui, la société internationale, marquée par la présence de multiples conflits armés, qui impliquent inévitablement l’accomplissement de crimes de guerre, doit consolider toutes ses efforts afin de réprimer et de punir les coupables pour le non-respect du droit international humanitaire qui constitue des crimes de guerre. Ceci peut être réalisé par la réglementation détaillée par des instruments de droit international public du concept et des éléments constitutifs des crimes de guerre. Cependant, nous pouvons constater aujourd’hui l’augmentation du rôle des instances juridictionnelles internationales compétentes de poursuivre et punir les crimes de guerre, qui ne sont pas efficacement réprimées par les tribunaux nationaux. |
||||||
Cuvinte-cheie droit international pénal, tribunaux militaires, tribunal internațional penal, Cour pénale internationale, responsabilité internationale pénale, individualisation de la responsabilité pénale |
||||||
|
Dublin Core Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <oai_dc:dc xmlns:dc='http://purl.org/dc/elements/1.1/' xmlns:oai_dc='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xsi:schemaLocation='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/ http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc.xsd'> <dc:creator>Dorul, O.</dc:creator> <dc:date>2017-03-22</dc:date> <dc:description xml:lang='fr'>Les horreurs des deux guerres mondiales, déplorés par l’entière société internationale, avaient pour conséquence inévitable la mise en place du mécanisme concernant l’engagement de la responsabilité internationale des personnes qui ont commis des crimes de guerre. Les statuts des deux tribunaux militaires internationaux établis après la Seconde Guerre mondiale ont constitué le fondement de la branche du droit international pénal. Parmi les principes reconnus par les statuts des tribunaux un rôle essentiel revient au principe de la responsabilité internationale pénale individuelle. La consécration juridique de la responsabilité internationale pénale individuelle à l’époque a marqué une «révolution» en droit international public. Aujourd’hui, la société internationale, marquée par la présence de multiples conflits armés, qui impliquent inévitablement l’accomplissement de crimes de guerre, doit consolider toutes ses efforts afin de réprimer et de punir les coupables pour le non-respect du droit international humanitaire qui constitue des crimes de guerre. Ceci peut être réalisé par la réglementation détaillée par des instruments de droit international public du concept et des éléments constitutifs des crimes de guerre. Cependant, nous pouvons constater aujourd’hui l’augmentation du rôle des instances juridictionnelles internationales compétentes de poursuivre et punir les crimes de guerre, qui ne sont pas efficacement réprimées par les tribunaux nationaux.</dc:description> <dc:description xml:lang='ro'>Ororile celor două conflagrații mondiale, reprobate de întreaga societate internațională, au avut în calitate de consecință inevitabilă instituirea mecanismului atragerii la răspundere internațională a persoanelor fizice care au săvârșit crime de război. Actele constitutive ale celor două tribunale internaționale militare instituite în urma celui deal Doilea Război Mondial au pus temelia ramurii dreptului internațional penal. Printre principiile recunoscute în statutele tribunalelor un rol aparte revine principiului individualizării răspunderii internaționale penale. Anume consacrarea juridică a răspunderii internaționale penale individuale la timpul său a marcat o „revoluție” în dreptul internațional public. Astăzi, societatea internațională, marcată de prezența multiplelor conflicte militare, care inevitabil presupun comiterea crimelor de război, trebuie să-și consolideze întreg potențialul în vederea contracarării acestora, dar și întru pedepsirea celor vinovați de nerespectarea normelor de drept internațional umanitar ce constituie crime de război. Lucrul acesta poate fi realizat folosind inclusiv reglementarea detaliată prin instrumente de drept internațional public a conceptului și elementelor constitutive ale crimelor de război. Totodată, astăzi suntem martorii rolului crescând al instanțelor jurisdicționale internaționale competente să urmărească și să pedepsească crimele de război care nu sunt eficient reprimate de către instanțele jurisdicționale naționale.</dc:description> <dc:description xml:lang='en'>The horrors of the two world wars, reproved by the entire international society as inevitable consequence had the establishment of the mechanism of international liability of individuals who have committed war crimes. The statutes of the two international military tribunals established after the Second World War laid the foundation of a new branch of law - International Criminal Law. Among the principles recognized in the statutes of the tribunals, a special role-plays the principle of international criminal liability. Namely, the legal establishment of the international individual criminal liability in its time marked a “revolution” in Public International Law. Nowadays, the international society marked by the presence of multiple military conflicts, which inevitably involves committing of war crimes, should consolidate all the potential in order to counteract them and to punish those guilty of non-compliance with the International Humanitarian Law, which constitute war crimes. This can be achieved including through a detailed regulation by Public International Law instruments and constituents of the concept of war crimes. However, today we are witnessing the increasing role of international courts that have the jurisdiction to prosecute and punish war crimes, which are not effectively repressed by national judicial courts. </dc:description> <dc:source>Revista Institutului Naţional al Justiţiei 40 (1) 42-46</dc:source> <dc:subject>droit international pénal</dc:subject> <dc:subject>responsabilité internationale pénale</dc:subject> <dc:subject>individualisation de la responsabilité pénale</dc:subject> <dc:subject>tribunaux militaires</dc:subject> <dc:subject>tribunal internațional penal</dc:subject> <dc:subject>Cour pénale internationale</dc:subject> <dc:title>Consecration normative de la responsabilite individuelle penale au niveau international</dc:title> <dc:type>info:eu-repo/semantics/article</dc:type> </oai_dc:dc>