În articol se reflectă metodele de abordare a textului latin al secvenţei Dies irae în Requiem pentru cor mixt, soliști și orchestră de V. Ciolac, conţinutul apocaliptic al mesajului poetic fiind redat în lucrare cu mijloace muzicale diferite, în mare parte cu ajutorul ritmului care asigură sensul sacral al textului. Autoarea a descoperit că, din punct de vedere arhitectonic, compozitorul respectă principiul tradiţional de corelare a textului secvenţei alcătuit din strofe-terţine cu muzica proprie pentru fiecare strofă de text care se repetă. În același timp, a fost determinat caracterul schimbărilor aplicate de compozitor, care modifică construcţia internă a strofelor (terţine) la nivelul textual-muzical, după cum și relaţia strofelor între ele. Datorită repetării stihurilor în perechi, forma strofelor se bazează pe principiul periodicităţii îmbinat cu cel de variere. Se remarcă faptul că factura este organizată sub forma de poliostinato, de polifonia straturilor, cu multiplele dublări și isoane.

The article reflects the approaches to the Latin text of the sequence Dies irae from the Requiem for mixed choir, soloists and orchestra by V. Ciolac, the post-apocalyptic poetic content being conveyed in the musical work by different means, mostly using the rhythm that ensures the sacral sense of the text. The author found out that in terms of architectonics, the composer respected the traditional principle of correlating the sequence text of terza-rima stanzas, each stanza with its own music for the text that is repeated. Meanwhile, there was determined the nature of the changes used by the composer, who changed the internal construction of the stanzas (terza) at the textual-musical level as well as the relationship between them. Due to the repetition of the verses pairs in the stanzas, the form is based on the principle of periodicity combined with that of variation. It is noted that the texture is organized in the form of polyostinato, of polyphony layers with multiple duplications and isons.