Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
922 19 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-01-18 15:35 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
821.135.1(478).09 (350) |
Литература на балканских романских языках (2085) |
SM ISO690:2012 ŞLEAHTIŢCHI, Maria. Imaginea Basarabiei creștine intre cele două Ecaterine din romanul Biserica albă de Ion Druţă . In: Metaliteratură, 2016, nr. 2(43), pp. 32-39. ISSN 1857-1905. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Metaliteratură | |||||||
Numărul 2(43) / 2016 / ISSN 1857-1905 | |||||||
|
|||||||
CZU: 821.135.1(478).09 | |||||||
Pag. 32-39 | |||||||
|
|||||||
Descarcă PDF | |||||||
Rezumat | |||||||
Romanul Biserica albă este considerat unul din cele mai reușite romane ale scriitorului Ion Druță și unul din cele mai reușite romane istorice scrise in literatura romană din dreapta Prutului in perioada sovietică. Soarta creștinătății ortodoxe este una din temele centrale ale lucrării, dezvăluită pe fundalul războiului ruso-turc de la sfarșitul secolului al XVIII-lea. In universul complex al romanului se mișcă un număr impunător de personaje istorice și de ficțiune. Arta narativă a autorului ține mai cu seamă de construcția unui spațiu narativ omogen, in care personajele se manifestă organic, indiferent de natura și originea lor. Basarabiei sau Moldovei de Est i se acordă un loc privilegiat, iar personajul ei exponențial este Ecaterina de la Ocolina. Ea este un personaj cu semnificații simbolice. Articolul de față readuce in discuție romanul Biserica Albă după trei decenii de la publicarea lui. Citit cu detașare, romanul poate apărea azi intr-o lumină innoită, dezvăluindu-i aspecte mai puțin discutate in literatura de specialitate. |
|||||||
Cuvinte-cheie Roman istoric, naraţiune, personaj istoric, personaj de ficțiune, toposul narațiunii, toposul credinței |
|||||||
|