Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
885 9 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-03-11 21:16 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
616-002.525.2-018.2-08 (1) |
Патология. Клиническая медицина (6852) |
SM ISO690:2012 SADOVICI-BOBEICA, Victoria, MAZUR-NICORICI, Lucia, CARABAJIU, Maria, SALARU, Virginia, MAZUR, Minodora. Efectul hidroxiclorochinei asupra implicării cutanate la pacienţii cu lupus eritematos sistemic: studiu prospectiv, randomizat. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova, 2016, nr. 3(9), pp. 9-22. ISSN 2345-1467. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova | |||||||
Numărul 3(9) / 2016 / ISSN 2345-1467 | |||||||
|
|||||||
CZU: 616-002.525.2-018.2-08 | |||||||
Pag. 9-22 | |||||||
|
|||||||
Descarcă PDF | |||||||
Rezumat | |||||||
Introducere. Afectarea cutanată la pacienţii cu LES, ca şi frecvenţă a implicării organice, este a doua manifestare a lupusului, prezentă la 93% dintre pacienţi pe parcursul evoluţiei bolii. Problema afectărilor cutanate rezidă din potenţialul acestora de a provoca leziuni cutanate ireversibile (cicatrici extinse, alopecie cronică cicatriceală, ulceraţii trenante), de aceea, tratamentul ţintit al acestor pacienţi are importanţă majoră. Conform cunoştinţelor noastre, nu sunt recomandări specifice pentru pacienţii cu LES şi implicare tegumentară, dar se presupune că administrarea hidroxiclorochinei (HCQ) ar avea un rol protectiv in apariţia leziunilor cutanate ireversibile. Reieşind din cele menţionate, am efectuat un studiu prospectiv randomizat pentru a evidenţia eficacitatea hidroxiclorochinei la pacienţii cu LES şi implicare cutanată, prin instrumente clinice validate. Material şi metode. In cercetare au fost incluşi 97 de pacienţi cu LES, conform criteriilor de clasificare SLICC 2012. Subiecţii au fost randomizaţi in două loturi: L0 – tratament de bază nemodificat şi L1 – tratament de bază cu administrarea hidroxiclorochinei. Pacienţii au fost urmăriţi prospectiv timp de 12 luni, in 4 vizite, prin analiza scrorurilor de activitate şi acutizare a LES şi răspunsului cutanat prin CLASI la 3, 6 şi 12 luni. Rezultate. In urma randomizării, s-au format două loturi comparabile: L0 – tratament de bază cu HCQ (51 de pacienţi) şi L1 – tratament de bază fără HCQ (46 de pacienţi). Indicii de activitate SLEDAI şi SELENA au diminuat semnificativ mai mult in L1 versus L0 ([-7,7] vs. [-2,9] pentru SLEDAI şi [-6,6] versus [-5,1] pentru SLAM, respectiv), RR al acutizărilor fiind mai mic in lotul pacienţilor trataţi cu hidroxiclorochină (RR la 6 luni = 0,5; IC95% = 0,25 – 0,98; RR la 12 luni 0,49; IC95% = 0,25 – 0,94). Afectarea cutanată activă, cuantificată prin indicele CLASI, a diminuat in lotul de cercetare cu [-4,8] puncte (p<0,001) versus [-1,9] puncte pentru lotul de control (p>0,05), ambele faţă de debutul tratamentului. Concluzii. Administrarea hidroxiclorochinei, in complex cu tratamentul de bază la pacienţii cu LES şi implicare cutanată, contribuie la diminuarea activităţii bolii şi frecvenţei acutizărilor. Cu referire la afectarea cutanată, hidroxiclorochina contrubuie la regresia leziunilor cutanate active, cuantificate prin indicele CLASI. |
|||||||
Cuvinte-cheie lupus eritematos sistemic, afectare cutanată, indicele de arie şi extensie a lupusului eritematos cutanat (CLASI) |
|||||||
|