Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
827 10 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-06-07 15:59 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
616.322-002-022-002.77:577.21 (1) |
Заболевания пищеварительной системы. Болезнь пищеварительного тракта (1732) |
Материальные основы жизни. Биохимия. Молекулярная биология. Биофизика (664) |
SM ISO690:2012 ANDRONACHI, Cezara. Impactul imunogenetic asupra evoluției și tacticii de tratament la pacienții cu amigdalită cronică decompensată asociată sindromului articular: studiu prospectiv,
pe serie de cazuri
. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova, 2016, nr. 1(7), pp. 57-66. ISSN 2345-1467. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova | ||||||
Numărul 1(7) / 2016 / ISSN 2345-1467 | ||||||
|
||||||
CZU: 616.322-002-022-002.77:577.21 | ||||||
Pag. 57-66 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere. Eficiența redusă a măsurilor de tratament a amigdalitei cronice este condiționată, într-o anumită măsură, de subaprecierea influenței imunogenetice asupra aspectului etiopatogenic. În ultimele decenii, au fost obținute rezultate evidente în studierea corelației dintre amigdalita cronică și antigenii leucocitari de histocompatibilitate. Material şi metode. Studiu prospectiv consecutiv, pe serie de cazuri, ce a inclus 101 de pacienți adulți, în vârstă de 18-50 de ani, cu diagnosticul de amigdalită cronică decompensată; 50 de pacienți au beneficiat de tratament conservativ, iar 51 de pacienți au fost tratați chirurgical. Examinare clinică și paraclinică, specifică domeniului ORL; identificarea alelelor HLA-A și HLA-B. Teste statistice aplicate: t-Student și testul exact Fisher. Rezultate. La pacienții cu amigdalite cronice și sindrom articular, tratați chirurgical, au fost diagnosticați următorii antigeni de histocompatibilitate: din clasa A [HLA-A2 – 45 (44,6%), HLA-A28 – 42 (41,6%), HLA-A24 – 24 (23,8%), HLA-AX – 10 (20,0%)] și din clasa B [HLA-B35 – 32 (31,7%), HLA-B44 – 18 (17,8%), HLA-BY – 15 (14,9%), HLA-B18 – 13 (12,9%)]. În lotul pacienților tratați medicamentos, cel mai frecvent au fost diagnosticați următorii antigeni HLA: din clasa A [HLA-A2 – 24 (48,0%), HLA-A28 – 22 (44,0%), HLA-A1 – 10 (20,0%), HLAAX – 10 (20,0%)] și HLA din clasa B [HLA-B44 – 12( 24,0%), HLA-B35 – 11 (22,0%), HLA-B31 – 10 (20,0%), HLA-B18 – 8 (16,0%), HLA-BY – 8 (16.0%)]. Concluzii. Pentru optimizarea diagnosticului clinic și a prognosticului amigdalitei cronice cu sindrom articular, se recomandă aprecierea atât a variantei clinice a bolii, cât și analiza imunogenetică a patologiei (tipizarea HLA). Diferențe statistic semnificative între loturile de tratament conservativ și cel chirurgical al amigdalitei cronice cu sindrom articular s-au constatat doar pentru HLA-B31 și HLA-B45, care au predominat în grupul cu tratament conservativ. |
||||||
Cuvinte-cheie amigdalita cronică, sindrom articular, artrită reactivă poststreptococică, febră reumatismală acută, antigeni leucocitari de histocompatibilitate |
||||||
|