Inteligenţa emoţională ca factor predictiv al sindromului Burnout în activitatea didactică
Закрыть
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
1900 197
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-20 23:26
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
159.9:371.135 (1)
Психология (3327)
Воспитание. Обучение. Образование (14077)
SM ISO690:2012
BALODE, Neli. Inteligenţa emoţională ca factor predictiv al sindromului Burnout în activitatea didactică. In: Psihologie, revista ştiinţifico-practică , 2015, nr. 1-2, pp. 3-10. ISSN 1857-2502.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Psihologie, revista ştiinţifico-practică
Numărul 1-2 / 2015 / ISSN 1857-2502 /ISSNe 2537-6276

Inteligenţa emoţională ca factor predictiv al sindromului Burnout în activitatea didactică
CZU: 159.9:371.135

Pag. 3-10

Balode Neli
 
Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
 
Disponibil în IBN: 14 august 2015


Rezumat

Acest studiu are drept scop cercetarea relaţiei dintre inteligenţa emoţională şi sindromul burnout în activitatea didactică. Actualitatea cercetării este determinată de reformele întreprinse în sistemul educaţional al Republicii Moldova. Studiul este fondat pe modelul teoretic Solicitări-Resurse în muncă, propus de Demerouti et al., potrivit căruia burnout este consecinţa prevalării îndelungate a solicitărilor în muncă asupra resurselor în muncă. În cadrul acestui model, burnout este prezentat drept eroziune a implicării în muncă şi se manifestă prin sentiment de epuizare emoţională şi eficienţă redusă în muncă. Inteligenţa emoţională, potrivit modelului lui Mayer et al., se referă la abilitatea de a percepe, înţelege şi gestiona emoţiile proprii şi ale celor cu care relaţionăm. În cercetare au participat 155 de pedagogi din localităţi rurale şi urbane ale Republicii Moldova, cărora li s-au administrat Scala Oldenburg de măsurare a nivelului burnout şi Scala Inteligenţei Emoţionale a lui Schutte. Rezultatele cercetării denotă o corelaţie negativă dintre burnout şi inteligenţa emoţională. În baza rezultatelor obţinute recomandăm elaborarea şi implementarea programelor educaţionale de dezvoltare a competenţelor emoţionale şi sociale pentru formarea cadrelor didactice, care pot fi integrate atât la nivel de formare iniţială, cât şi continuă. O soluţie alternativă ar fi realizarea unor asemenea programe de către serviciul psihologic şcolar cu condiţia consolidării acestuia prin cadre adiţionale, programe de instruire şi schimb de experienţă cu alte ţări.

The present study aims to investigate the relationship between Emotional Intelligence and Burnout in teaching. The importance of teacher burnout phenomenon is emphasised by the current reforms in the educational system of the Republic of Moldova. The study is built upon the theoretical model of Job Demands-Resources model, proposed by Demerouti et al., where burnout occurs when job demands exceed job resources for a prolonged period of time. Under this model burnout is viewed as an erosion of job involvement and manifests itself as a feeling of emotional depletion and reduction in job performance. Emotional Intelligence as per theoretical model of Mayer et al., refers to the ability to perceive, understand and manage emotions in itself and others. The research sample consists of 155 school teachers from urban and rural localities in the Republic of Moldova. They were administered OLdenburg Burnout Inventory and Schutte Emotional Intelligence Scale. The survey results indicate a significant negative correlation between Teacher Burnout and Emotional Intelligence. Based upon the obtained result we recommend educational programs in Emotional Intelligence to be integrated in pre-service and on-the-job teacher training. Another alternative is the school psychological service providing it is consolidated by additional resources in terms of qualified stuff, educational programs and exchange programs abroad.

Cuvinte-cheie
Sindromul burnout, dezangajare, epuizare emoţională, Inteligenţa emoţională,

solicitări în muncă, resurse în muncă, competenţă emoţională.