Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
833 4 |
Ultima descărcare din IBN: 2022-01-27 14:11 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
316.6+316.77 (1) |
Социальная психология (960) |
Социология культуры. Культурный контекст социальной жизни (788) |
SM ISO690:2012 ŞLEAHTIŢCHI, Mihail. O dilemă psihosociologică presantă:Rs = Rc sau Rs ≠ Rc ? In: Psihologie. Pedagogie Specială. Asistenţă Socială , 2015, nr. 2(39), pp. 1-11. ISSN 1857-0224. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Psihologie. Pedagogie Specială. Asistenţă Socială | ||||||
Numărul 2(39) / 2015 / ISSN 1857-0224 /ISSNe 1857-4432 | ||||||
|
||||||
CZU: 316.6+316.77 | ||||||
Pag. 1-11 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
În literatura de specialitate, întâlnim, pe alocuri, pasaje din care rezultă că reprezentările sociale sunt identice cu reprezentările colective, ambelor concepte revenindu-le, în egală măsură, sarcina de a oferi indiviziilor o viziune coerentă şi funcţională asupra lumii înconjurătoare. Pornind de la acest fapt , este firesc să ne întrebăm dacă reprezentările sociale și reprezentările colective sunt, într-adevăr, interschimbabile, redând unul și același fenomen psihosociologic, una și aceeași modalitate de interpretare a realităţii sau, în sfârşit, una şi aceeaşi viziune asupra modului în care oamenii îşi aleg valorile, credinţele şi stilurile de raportare la viaţa din jur.
Analizând cu atenţie conceptul de reprezentare colectivă al lui É. Durkheim şi conceptul de reprezentare socială al lui S. Moscovici, putem observa că acestea trebuiesc abordate în mod diferit . Conceptul elaborat de S. Moscovici și cel propus, mai devreme, de É. Durkheim nu redau în niciun fel construcții ideatice echivalente. În timp ce, într-un caz, contează o sociologie a cunoașterii care, fiind „profund înrădăcinată în teoriile newtoniene și cele filosofice de origine kantiană”, vede în știință și religie principala sursă de alimentare a indivizilor cu „aproximări din ce în ce mai adecvate ale realității”, în celălalt caz accentul se pune pe o abordare psihosociologică riguroasă care, reducând semnificativ din importanța cunoștințelor deja existente cu referire la „lumea din afară” și punând la îndoială veridicitatea imaginilor cu „un existențial continuu și ponderat”, vede evoluția lucrurilor prin prisma discontinuității, a dezechilibrului și relativității. |
||||||
Cuvinte-cheie reprezentări individuale, reprezentări colective, reprezentări sociale |
||||||
|