Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
1674 5 |
Ultima descărcare din IBN: 2021-10-22 09:30 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
902/903.25(478) (8) |
Предыстория. Доисторические остатки, артефакты, древности (254) |
SM ISO690:2012 КУРТА, Флорин. Женщина из Дэнчень или к вопросу о фибулах типа II C по Вернеру. In: Tyragetia. Serie nouă, 2011, nr. 1(20), pp. 153-192. ISSN 1857-0240. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Tyragetia. Serie nouă | ||||||
Numărul 1(20) / 2011 / ISSN 1857-0240 /ISSNe 2537-6330 | ||||||
|
||||||
CZU: 902/903.25(478) | ||||||
Pag. 153-192 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Ideile arheologului german Joachim Werner despre fibulele digitate din grupa II C au avut o infl uenţă considerabilă asupra arheologilor din Europa central-răsăriteană şi de răsărit. O reluare a subiectului este cu atât mai necesară cu cât numărul de exemplare cunoscute din această grupă a crescut în ultima jumătate de secol. Un studiu bazat pe near-neighbor clustering analysis scoate în evidenţă câteva observaţii interesante. Mai întâi, foarte puţine fi bule descoperite în localităţi învecinate se aseamănă una cu alta, şi aceasta numai în regiunea cursului mijlociu al Niprului. Cel mai adesea, fibule asemănătoare se găsesc la mare distanţă una de alta, în Crimeea, regiunea Niprului Mijlociu, ori în bazinul carpatic. Cu excepţia perechii de fi bule de la Dănceni, toate fi bulele aproape identice au fost găsite în regiunea de la est de Nipru aflată astăzi în graniţele Ucrainei. Contextul arheologic al unora dintre
exemplarele grupei II C după Werner arată că cele mai vechi exemplare sunt cele de la Caričin Grad şi de la Ţareveţ, care au fost găsite dimpreună cu fibule cu picior întors pe dedesubt turnate din cea de a doua jumătate sau de la sfârşitul secolului al VI-lea. Nici o fibulă de tip II C după Werner nu poate fi datată cu siguranţă mai târziu de prima jumătate a secolului al VII-lea, ceea ce înseamnă că tipul va fi fost la modă în jurul anului 600. În Crimeea, fibule de acest tip apar laolaltă cu fibule de tip II D după Werner, o combinaţie ce se regăseşte în tezaurele de bronz şi de
argint din regiunea Niprului Mijlociu. În morminte din acea regiune, dar şi din Crimeea, două fibule digitate purtate pe umeri erau adesea legate cu un şirag de mărgele şi pandantivе metalicе, o modă de sorginte nord-europeană, probabil scandinavă. Studii traseologice ale fibulelor din regiunea Niprului Mijlociu au arătat că ele au fost produse în acea regiune şi nu aduse din afară, chiar dacă până în prezent lipsesc descoperirile de tipare de fibule. În bazinul
carpatic, fibulele de tip II C erau purtate în câte un singur exemplar, dar aceasta nu reprezintă nicidecum o modă „slavă”, aşa cum credea Joachim Werner. Perechea de fibule de la Dănceni reprezintă o referinţă clară la moda din rândurile aristocraţiei din regiunea Niprului Mijlociu, pe care elitele locale din Moldova de la sfârşitul secolului al VI-lea şi începutul secolului al VII-lea se grăbeau să o imite. |
||||||
|