Женщина из Дэнчень или к вопросу о фибулах типа II C по Вернеру
Закрыть
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
1674 5
Ultima descărcare din IBN:
2021-10-22 09:30
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.25(478) (8)
Предыстория. Доисторические остатки, артефакты, древности (254)
SM ISO690:2012
КУРТА, Флорин. Женщина из Дэнчень или к вопросу о фибулах типа II C по Вернеру. In: Tyragetia. Serie nouă, 2011, nr. 1(20), pp. 153-192. ISSN 1857-0240.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tyragetia. Serie nouă
Numărul 1(20) / 2011 / ISSN 1857-0240 /ISSNe 2537-6330

Женщина из Дэнчень или к вопросу о фибулах типа II C по Вернеру
CZU: 902/903.25(478)

Pag. 153-192

Курта Флорин
 
Florida State University
 
 
Disponibil în IBN: 11 martie 2015


Rezumat

Ideile arheologului german Joachim Werner despre fibulele digitate din grupa II C au avut o infl uenţă considerabilă asupra arheologilor din Europa central-răsăriteană şi de răsărit. O reluare a subiectului este cu atât mai necesară cu cât numărul de exemplare cunoscute din această grupă a crescut în ultima jumătate de secol. Un studiu bazat pe near-neighbor clustering analysis scoate în evidenţă câteva observaţii interesante. Mai întâi, foarte puţine fi bule descoperite în localităţi învecinate se aseamănă una cu alta, şi aceasta numai în regiunea cursului mijlociu al Niprului. Cel mai adesea, fibule asemănătoare se găsesc la mare distanţă una de alta, în Crimeea, regiunea Niprului Mijlociu, ori în bazinul carpatic. Cu excepţia perechii de fi bule de la Dănceni, toate fi bulele aproape identice au fost găsite în regiunea de la est de Nipru aflată astăzi în graniţele Ucrainei. Contextul arheologic al unora dintre exemplarele grupei II C după Werner arată că cele mai vechi exemplare sunt cele de la Caričin Grad şi de la Ţareveţ, care au fost găsite dimpreună cu fibule cu picior întors pe dedesubt turnate din cea de a doua jumătate sau de la sfârşitul secolului al VI-lea. Nici o fibulă de tip II C după Werner nu poate fi datată cu siguranţă mai târziu de prima jumătate a secolului al VII-lea, ceea ce înseamnă că tipul va fi fost la modă în jurul anului 600. În Crimeea, fibule de acest tip apar laolaltă cu fibule de tip II D după Werner, o combinaţie ce se regăseşte în tezaurele de bronz şi de argint din regiunea Niprului Mijlociu. În morminte din acea regiune, dar şi din Crimeea, două fibule digitate purtate pe umeri erau adesea legate cu un şirag de mărgele şi pandantivе metalicе, o modă de sorginte nord-europeană, probabil scandinavă. Studii traseologice ale fibulelor din regiunea Niprului Mijlociu au arătat că ele au fost produse în acea regiune şi nu aduse din afară, chiar dacă până în prezent lipsesc descoperirile de tipare de fibule. În bazinul carpatic, fibulele de tip II C erau purtate în câte un singur exemplar, dar aceasta nu reprezintă nicidecum o modă „slavă”, aşa cum credea Joachim Werner. Perechea de fibule de la Dănceni reprezintă o referinţă clară la moda din rândurile aristocraţiei din regiunea Niprului Mijlociu, pe care elitele locale din Moldova de la sfârşitul secolului al VI-lea şi începutul secolului al VII-lea se grăbeau să o imite.

Joachim Werner’s changing views on the so-called “Slavic” bow fibulae of his class II C have long influenced the views of archaeologists working on the early Middle Ages in East Central and Eastern Europe. A fresh look at the much enlarged corpus of evidence was therefore much needed. The near-neighbor clustering analysis of all whole specimens of Werner’s class II C reveals some interesting observations. First, very few II C fibulae found on neighboring sites are also alike, and that only in the Middle Dnieper region. More often than not, very similar specimens have been found at a long distance from each other, e.g., in Crimea, the Middle Dnieper region, or in the Carpathian Basin. Except the pair of fibulae from Dănceni, almost identical specimens are only known from assemblages in Left Bank Ukraine. A thorough examination of the archaeological context in which some of the II C fibulae have been found shows that the earliest specimens are those from Caričin Grad and Carevec, mainly because of their association with cast fibulae with bent stem, otherwise dated to the second half of, or the late sixth century. No fibulae are known which could be firmly dated later than the first half of the seventh century, which suggests that Werner’s class II C may have been in fashion shortly before and after AD 600. In Crimea, such fibulae often appear in combination with specimens of Werner’s class II D, a combination also attested in hoards of bronze and silver from the Middle Dnieper region. In burial assemblages from both that region and from Crimea, pairs of fibulae were sometimes connected with a necklace of glass beads and pendants, a fashion of north European, possibly Scandinavian origin. Trasological studies of fibulae found in the Middle Dnieper region showed that they were produced locally, even though to this date no mould is known from that region. In the Carpathian Basin, fibulae of Werner’s class II C were worn singly, but contrary to Werner’s own opinion, there is nothing “Slavic” about that fashion. The pair of fibulae from Dănceni represents a clear reference to the fashions sported by elites in the Middle Dnieper region, whom local elites in late sixth- or early seventh-century Moldova wanted to emulate.