Factorii de risc în patogeneza maladiilor inflamatorii purulente de anexe uterine
Закрыть
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
806 8
Ultima descărcare din IBN:
2019-02-26 16:43
SM ISO690:2012
MĂMĂLIGĂ, Vitalie. Factorii de risc în patogeneza maladiilor inflamatorii purulente de anexe uterine. In: Analele Ştiinţifice ale USMF „N. Testemiţanu”, 2013, nr. 5(14), pp. 137-141. ISSN 1857-1719.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Analele Ştiinţifice ale USMF „N. Testemiţanu”
Numărul 5(14) / 2013 / ISSN 1857-1719

Factorii de risc în patogeneza maladiilor inflamatorii purulente de anexe uterine

Pag. 137-141

Mămăligă Vitalie
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
Disponibil în IBN: 12 februarie 2014


Rezumat

Au fost studiaţi factori de risc în patogeneza maladiilor inflamatorii ale organelor genitale feminine la ginecopatele cu maladii inflamatorii purulente de anexe uterine. În studiu au fost incluse 210 paciente cu maladii inflamatorii purulente ale anexelor uterine. Lotul de bază s-a constituit din 146 (69,5%) bolnave cu procese inflamatorii purulente complicate (piosalpinx, tumori tuboovariene), ce au necesitat volum extins de tratament chirurgical cu înlăturarea unuia sau mai multor organe implicate in sfera reproductivă.. Lotul de comparaţie a inclus 64 bolnave cu maladii inflamatorii purulente necomplicate (salpingite purulente). În studiul efectuat s-au constatat următorii factori de risc exogeni: dispozitive intrauterine au fost utilizate de 47,3% bolnave din lotul de bază, comparativ cu 21,9% din lotul de comparaţie. Prin avort medical au reglat natalitatea 50,7% bolnave cu maladii inflamatorii purulente din lotul de bază şi 25,0% bolnave din lotul de referinţă. Manopere diagnostice (metrosalpingografie, histerografie, hidrotubaţie, raclajul diagnostic etc.) au suportat 56,1% paciente din lotul de bază şi 37,5% din lotul de comparaţie. Operaţii ginecologice şi chirurgicale în anamneză au prezentat 38,4% paciente din lotul de bază, comparativ cu 28,1% din lotul de comparaţie. Toţi aceşti factori de risc în ansamblu au contribuit la deteriorarea barierei fiziologice la nivel de vagin, col uterin şi la propagarea per continuitate a germenilor microbieni în tractul genital superior: uter, mucoasa salpingelui , ovar care s-a soldat cu dezvoltarea salpingitei, cronicizarea ei şi o evoluţie periodică la 66,4% ginecopate din lotul de bază şi la 43,4% paciente din lotul de comparaţie. Toate acestea s-au răsfrânt negativ asupra tratamentului chirurgical, mărind volumului operaţiei şi în final au afectat sever funcţia reproductivă, conducând la sterilitate primară şi secundară.

Pelvic inflammatory disease (PID) occupies one of the leading positions in the structure of gynecological morbidity. The incidence of PID, according to different authors ranges from 46,8% to 75%. A very important place in the structure of PID is occupied by adnexal inflammations, complicated by purulent tuboovarian tumors. One of the main risk factors in the development of adnexal purulent processes is the prolonged use (over 5 years) of an intrauterine device. During recent decades the incidence of purulent tuboovarian tumors increased 2-3 times. In the present work, conflicting literature data regarding the etiopathogenesis, clinical presentation, diagnosis and treatment of purulent tuboovarian tumors are presented. Contemporary data about the management of these patients are presented. The leading place in the tuboovarian tumors diagnosis is occupied by transvaginal ultrasonography. Leading medical schools from Russia and Europe lately propose that the treatment of adnexal purulent processes begin with laparoscopy. It is concluded that early surgery allows successful performing of conservative interventions, organ preservation and future restoration of menstrual function, sexual and reproductive health in patients with suppurative tuboovarian tumors. In patients with uncomplicated forms of purulent processes or complicated processes lasting less than 3 weeks performing laparoscopy is optimal, but in chronic complicated forms, without purulent endometritis, laparotomy is optimal, keeping the uterus, ovaries or a portion from the ovary, with further training to apply assisted reproductive techniques.