The present article deals with the area of stylistics and poetics, investigating the poetic meanings of the chromonym black and the lexemes circumscribed to its lexical-semantic field in the poetic work of Magda Cârneci, whose poetry is conceptually dense. In her poems, the shades of black (darkness) are grave. Black/dark in Magda Cârneci's poetry is an expression of the search/problematization/reflection/meditation on the spiritual essences of life/universe. The poet seeks the essence of existence/transcendent, traces initiatory paths, scrutinizes transcendental horizons, questions the microcosm/macrocosm relationship, capitalizing on the stylistic-poetic resources of black/darkness, which is considered a non-color in art, but which also proves in literature to be "the perfect background against which color shows itself' (Gombos), i.e. 'a force', 'a latency rich in possibilities' (Matisse).

Prezentul articol se înscrie în aria preocupărilor stilisticii și poeticii, propunându-și investigarea sensurilor poetice ale cromonimului negru și a lexemelor circumscrise câmpului lexico-semantic al acestuia în opera poetică a Magdei Cârneci. Avem a face în opera Magdei Cârneci cu o poezie densă conceptual, o poezie de esență în care și acordurile negrului (întunericului) sunt grave. Negru/întuneric în poezia Magdei Cârneci reprezintă o expresie a căutării/problematizării/reflecției/meditației asupra esențelor spirituale ale vieții/ universului. Poeta caută esența existenței/transcendentului, trasează căi inițiatice, scrutează orizonturi transcedentale, chestionează raportul microcosmos/macrocosmos, valorificând resursele stilistico-poetice ale negrului/întunericului, care este considerată non-culoare în artă, dar care se dovedește și în literatură a fi „fundalul perfect pe care se arăta culoarea” (Gombos), adică „o forță”, „o latență bogată în posibilități” (Matisse).