În anul Centenarului Marii Uniri (2018), în perioada lunilor iulie-noiembrie, Asociația „Est-Democrația” în parteneriat cu Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, a implementat proiectul „Memorie, identitate și comunitate. Studii de istorie orală pe Valea Prutului în România și Republica Moldova”. În satul Leușeni din județul istoric Lăpușna (actualmente r-nul Hâncești) am documentat cazul lui Onisifor Alexandru Caraman, născut la 12 septembrie 1928. În consemnările sale memorialistice Onisifor Caraman a relevat că provine dintr-o familie înstărită care a „avut undeva 60 di hectare di pământ”. Bolșevicii le-au luat pământul, iar pe mama, Efrosinia Caraman, au condamnat-o în 1949 la un an de muncă silnică pentru sustragere de la plata impozitelor. Dar, această condamnare a mamei sale este lăsată în umbră de un caz care i s-a întâmplat protagonistului nostru în februarie 1944 când prin sat au fost încartiruiți militari germani. Fiind adolescent pe atunci, O. Caraman a fost amenințat cu moartea de către un soldat german căruia a refuzat să-i dea „patru chili di jin”. După ce O. Caraman l-a denunțat la superiorul său, soldatul a venit noaptea să-l împuște, tânărul leușenean reușind să fugă. Acest episod l-a afectat enorm de mult pe O. Caraman, provocându-i o traumă psihologică pentru tot restul vieții. Atitudinea germanofobă a bătrânului din Leușeni a fost alimentată și de diferențele culturale deoarece militarii germani aveau, în viziunea localnicilor, unele devieri comportamentale, considerate rușinoase de către cei din partea locului.