The use of social networks is very widespread among teenagers and can become an addictive behavior for some of them. The specialized literature mentions that there are several barriers that make it difficult for adolescents with this type of addiction to access psychological services, i.e. irrational thinking style, difficulties in emotional regulation, failure to satisfy basic psychological needs and beliefs about psychological services are mentioned. Therefore, the current study aims to identify the particularities of this type of addiction on a sample of teenagers (N=1302, M=.46, SD=.49) - 703 girls (54%), 599 boys (46%), with age between 12 and 18 years (M = 15.01, SD = 1.97), and possible correlations with irrational beliefs, difficulties in emotional regulation strategies, basic psychological needs, and beliefs about psychological services. The results show that girls predominate at medium, high and very high dependence levels. This dependence has a strong positive correlation with the total score for irrational beliefs and difficulties in emotional regulation (subscales: Goals, Clarity, Non-acceptance, Impulse and Strategies), but has a strong negative correlation with the level of satisfaction of basic psychological needs (autonomy and competence) and tolerance of stigma associated with seeking psychological help from a specialist. The conclusion is that the adoption and use of a rational thinking style and more effective emotion regulation strategies, together with an approach that facilitates increasing the level of satisfaction of basic psychological needs, may have a role in the treatment of adolescents with social networks addiction.

Utilizarea rețelelor de socializare este foarte răspândită în rândul adolescenților și poate deveni un comportament adictiv în cazul unora dintre ei. Literatura de specialitate menționează că sunt mai multe bariere care îngreunează accesarea serviciilor psihologice de către adolescenții cu acest tip de dependență, și anume sunt menționate stilul de gândire irațional, dificultățile în reglarea emoțională, nesatisfacerea unor nevoi psihologice de bază și credințele despre serviciile psihologice. De aceea, studiul actual își propune să identifice particularitățile acestui tip de adicție pe un eșantion de adolescenți (N=1302, M=.46, SD=.49) - 703 fete (54%), 599 băieți (46%), cu vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani (M = 15,01, SD = 1.97), și posibilele corelații cu credințele iraționale, dificultățile în strategiile de reglare emoțională, nevoile psihologice de bază și credințele despre serviciile psihologice. Rezultatele arată că fetele predomină la nivelurile de dependență medie, ridicată și foarte ridicată. Dependența aceasta are o corelație puternic pozitivă cu scorul total la credințele iraționale și dificultățile în reglarea emoțională (subscalele: Obiective, Claritate, Nonacceptare, Impuls și Strategii), dar are o corelație puternic negativă cu nivelul de satisfacere a nevoilor psihologice de bază (autonomie și competență) și toleranța la stigma asociată cu solicitarea unui ajutor psihologic la un specialist. Concluzia este că adoptarea și utilizarea unui stil de gândire rațional și a unor strategii de reglare emoțională mai eficiente, împreună cu o abordare care facilitează creșterea nivelului de satisfacere a nevoilor psihologice de bază pot avea un rol în tratarea adolescenților cu dependență de rețelele de socializare.