Tema vizează problematica realităților culturale focalizate de cămașa cu altiță – haină simbol, situată tot mai mult în epicentrul reprezentărilor sociale. La începutul secolului al XXI-lea, se amplifică procesele desfășurate sub auspiciile afirmării identității culturale pe plan local și regional. Societățile sunt în căutarea reperelor cu potențial identitar major, își construiesc și își promovează imaginea în procese deschise cu ajutorul acestor repere. Sunt examinate motivele pentru care societățile recurg la fondul tradițional al simbolurilor identitare. În strategiile identitare din Republica Moldova, ca și în alte state din sud-estul Europei, societățile actualizează obiecte emblematice din cultura tradițională, între care și costumul tradițional. Cu ajutorul artei țesutului și a acului, pe el sunt imprimate simboluri esențiale despre purtător (apartenența la un popor, la un grup social, sexul, starea și organizarea socială, ocupațiile etc.), încât haina poate fi înțeleasă ca un pașaport al Sinelui adresat tuturor, sau ca un cod de comunicare accesibil atât purtătorilor, cât și privitorilor. Și în spațiul cultural românesc, ca și în alte spații, adeseori rolul costumului este preluat de o piesă emblematică, după care se poate înțelege întregul. Portul feminin este astfel reprezentat de către cămașa cu altiță, purtată la sărbători. În acest context al manipulării simbolurilor sociale, se produc reactualizări, resemantizări, mutații, care readuc în discuția de specialitate multitudinea de probleme științifice mai vechi și mai noi. Sunt puse în valoare contribuțiile premergătorilor în domeniu la soluționarea unor probleme de fond, care au deschis noi direcții pentru a facilita studierea aspectelor rămase în conul de umbră al cercetărilor. Se dă atenția meritată perceperii imaginii femeii îmbrăcate în cămașa cu altiță de către purtători și privitori, funcțiilor ei desfășurate în procesele identitare. Sunt elucidate tendințe lingvistice care înclină balanța înlocuirii denumirii ei prin lexemul ie. Elaborarea dosarului de candidat „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova”, propus pentru înscriere în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial a umanității, a lărgit cadrul referențial al cercetărilor din domeniu, a scos în prim-plan aspecte definitorii ale ei, insuficient abordate până în prezent și care ar putea completa programele ulterioare de cercetare.