Busuiocul – floare simbolică în decorul textilelor tradiționale din lână
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
391 6
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-19 13:13
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
745.52 (115)
Рисование и черчение. Дизайн. Декоративно-прикладное искусство и художественные промыслы (336)
SM ISO690:2012
PLAŢINDA, Svetlana, HUBENCO, Teodora. Busuiocul – floare simbolică în decorul textilelor tradiționale din lână. In: CULTURA ȘI ARTA: cercetare, valorificare, promovare, 10 decembrie 2021, Chişinău. Chişinău: 2021, pp. 35-36. ISBN 978-9975-117-80-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
CULTURA ȘI ARTA: cercetare, valorificare, promovare 2021
Conferința "Cultura și arta: cercetare, valorificare, promovare"
Chişinău, Moldova, 10 decembrie 2021

Busuiocul – floare simbolică în decorul textilelor tradiționale din lână

CZU: 745.52

Pag. 35-36

Plaţinda Svetlana, Hubenco Teodora
 
Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice
 
Disponibil în IBN: 6 octombrie 2022


Rezumat

Studiul general al motivelor decorative vegetale nu este destul de avansat, și, deși există mai multe lucrări excelente, apărute în ultimele decenii, acestea, însă, nu permit elaborarea unor teorii și stabilirea unor tipologii care să sintetizeze datele acumulate. În literatura științifică de specialitate atestăm studii cu caracter general despre motivele vegetale ce aparțin cercetătorilor V. Buzilă, Gh. Mardare, D. Goberman, V. Zelenciuc, E. Postolachi, Z. Șofransky, ș. a. Alături de motivele vegetale simbolice, realiste și stilizate, busuiocul este unul dintre cel mai frecvent întâlnit în decorul țesăturilor din lână (lăicere, scoarțe, păretare, războaie chilimuri, cordare, ungherare), fiind observat în unele mostre începând cu secolul al XVIII-lea. Floarea de busuioc, pe lângă faptul că era adorată, avea în conștiința țăranilor și funcții magice, fiind folosită în ceremoniile religioase și de nuntă. În tradiția noastră populară, busuiocul este o plantă aducătoare de fericire, înzestrat cu puteri magice. În decorul covoarelor basarabene motivul busuiocul este reprezentat în câteva variante. Mai frecvent întâlnită este floarea de busuioc cu patru petale, foarte stilizată. În alte cazuri, busuiocul se reprezintă în forma unei crenguțe mari sau mici în profil, unde imaginea busuiocului se aseamănă cu aceea a garoafei sălbatice, de câmp. De obicei, redarea motivului busuiocului s-a făcut în trei moduri, în funcție de tehnica folosită. Prima modalitate constă în aplicarea liniilor esențiale, cu un realism prin care se ajunge la forme geometrizate, ornamente mai puțin frecvente, coexistând cu forme evoluate, ajunse într-un stadiu ce este resimțit ca sinteză desăvârșită. În acest caz s-a ajuns până la geometrizarea complexă. Al doilea mod este redarea figurativă ce constă în reproducerea unei forme cât mai apropiată de cea naturală. Se observă tendința desenului liber, a unei interpretări cât mai apropiate de forma reală, a copierii realității până la cel mai mic detaliu. Cea de-a treia modalitate constă în asocierea reprezentării geometrice cu cele liber desenate, adesea foarte apropiate de cele ale modelului transpus. Majoritatea motivelor vegetale redate geometrizat sau liber desenate apar destul de frecvent pe țesăturile tradiționale, datorită tehnicilor de țesut și puterii de abstractizare a creatoarelor, motivele acestora fiind de cele mai multe ori aduse la trăsăturile lor esențiale. În țesăturile tradiționale, majoritatea motivelor vegetale intră în general în categoria formelor liber desenate sau negeometrice. În cazul tehnicii țesutului se impune o anumită geometrizare, cu excepția covoarelor unde țesătura nu se face în trepte. Pe lăicere, scoarțe și covoare, alături de motivul busuiocului, apar și alte reprezentări ale plantelor cum sunt: trandafirul, frunza, arborele vieții, ramura de brad și altele.

Cuvinte-cheie
motiv, busuioc, ritual, război, chilim